Este sfârșit de an, timp de bilanț…
Încerc să-mi fac o retrospectivă a anului ce tocmai se sfârșește. A devenit un obicei de mai mult timp încoace. În fiecare sfârșit de an încerc să văd cam care este procentul realizării a celor ce mi-am propus, sau la care am visat în anul de analiză.
Acum îmi revin în minte unele evenimente petrecute prin aprilie…
Dintr-o dată mi-a încolțit ideea de a trece de la vorbe la fapte și să încerc să mă implic efectiv la lupta civică din oraș. Tocmai mi se făcuse propunerea să scriu la FAPTA și așa am cunoscut oameni noi care mi-au dat încredere și speranța că nu sunt chiar singur și izolat și dacă voi putea coagula o echipă, aș putea să-mi realizez visul: să lovesc în plin dușmanii Iașului ascunși prin toată clasa politică, aflați în complicitate evidentă cu niște persoane situate pe funcții cheie prin instituțiile de forță ale statului – respectiv în Servicii, Justiție, Parchete și evident, în Administrația Publică Locală.
De multă vreme nu-mi mai țin gura. Cam de când am înțeles că nu pot face nimic în țara aceasta, în județul, în orașul meu natal – numai cu cinste și corectitudine. Tot sistemul te împinge obligatoriu la corupție și jaf!
Am nenumărate experiențe petrecute pe pielea mea, o listă lungă și una scurtă cu diverși inși care mi-au barat drumul normal într-o țară ce se pretinde democratică și de drept. Viața m-a înverșunat atât de tare încât mi-am făcut un țel ca în ultimii ani de viață care mi-au mai rămas să încerc să nu le fie rușine urmașilor mei aflați departe, pe alt continent, cu memoria mea.
Simt oarecum că-mi apasă pe umeri o responsabilitate pentru că fac parte dintr-o generație aflată la momentul „revoluției” bolșevicilor lui Iliescu, în „floarea vârstei”, aveam atunci exact 38 de ani…
Nu-mi dau seama când – implicat cu entuziasm în vâltoarea luptei politice direct în PNL și încercam cu o imensă candoare și inocență să transform România într-o țară „ca afară” – așa cum o doreau milioanele de români.
Pot spune cu mâna pe inimă că totuși nu am fost niciodatră un naiv care să se lase îmbătat de manipulările televizioniste și am știut întodeauna să deosebesc leprele, acoperiții, securiștii, lingăii, oportuniștii, de oameni adevărați printre care mă includeam cu oarecare mândrie.
Ei bine, m-am trezit dintr-o dată că am cincizeci de ani și țara și orașul meu natal se degradase atât social cât și material atât de mult, încât era infinit mai rău de trăit aici decât în România anilor 50 în care am conștientizat cu mintea mea de copil „binefacerile” aduse de tancurile rusești comparativ cu viața grea dar plină de valori morale pe care o aflam din poveștile părinților sau ale bunicilor mei despre perioada interbelică, perioadă când România Mare era Regat.
Revin și afirm cu amărăciune că doisprezece ani – între vârsta de 38 și cea de 50 – au trecut ca o clipă și cuprins de febra traiului din plin nu am băgat de seamă decât că dintr-o dată Țara a încăput pe mâna hienelor care pur și simplu au devorat-o!
FAPTA mi-a dat posibilitatea să „mă urc” la o tribună nevăzută unde am devenit cât de cât vizibil, ceea ce a enervat și încurcat la culme lumea interlopă care formează în cvasitotalitate clasa politico-administrativă a Iașului.
Fără să intuiesc atunci turnura ce va fi dată de forțe oculte pentru a se restarta oarecum viața și componența partidelor politice, mi-am spus că trebuie să încerc ceva, să mă întovărășesc cu niște oameni care asemenea mie au drept scop încercarea curată, fără vreun motiv ascuns, de a schimba în bine societatea civilă.
Am știut în ce mă bag, am intuit valoarea și puterea dușmanilor, dar la urma urmei toată viața mea am fost un luptător și un justițiar – lucru ce mi-a atras suficiente belele – dar asta nu m-a înfrânt, ci dimpotrivă m-a întărit.
Competența în multiple domenii ce am căpătat-o în timpul carierei mele controversate prin multe și diferite locuri de muncă și ocupații, m-au făcut să pot avea o oarecare putere de analiză asupra activității Administrației Locale. Mai mult, am reușit să-mi fac în anii de când am revenit pe plaiul natal o serie întreagă de prieteni pe meserii asemănătoare sau înrudite cu a mea, oameni adevărați ce au reușit să facă ceva palpabil la viața lor – spre deosebire de cei mulți muncitori cu gura care se exprimă acum în spațiul public erijându-se în mari cunoscători.
Atunci am întrevăzut posibilitatea de a forma din umbră o echipă de profesioniști care la un moment dat să poată fi capabili să preia din mers butoanele și să schimbe radical direcția greșită spre care ne îndreptăm.
Am început să contactez diverse persoane pe care le cunosc și în care am încredere. Un lucru a devenit cert și clar: preluarea puterii pe plan local nu se poate face decât prin mijloace politice!
Am făcut mai multe încercări să implic actuala clasă politică locală în diverse proiecte pe care le-am gândit – și mă refer aici strict la PNL în care am activat ca membru simplu exact 23 de ani – pentru că în concepția mea numai o gândire liberă poate să ne aducă cu adevărat schimbarea și progresul.
Am sperat enorm de la așa zisa fuziune care a format „noul PNL”, deoarece am sperat din tot sufletul să se producă o reală primenire ce urma să spargă monopolul găștii fenechiste care a distrus efectiv spiritul liberalismului aici la Iași și a transformat partidul într-o clică de hapsâni și escroci crescuți și formați de Relu Fenechiu după chipul și asemănarea lui.
Din păcate aveam să constat și că noii intrați în acest proiect cu forța – în virtutea intenției de a restarta reptilele băsiste printr-o nouă legitimare – nu sunt altceva decât tot niște persoane compromise, șantajabile, fricoase și pline de interese proprii care au intrat în jocul luptei fățișe pentru putere în Filiala ieșeană a PNL.
Abia atunci, când am constatat concomitent meschinăria și demagogia unor ariviști ordinari de talia unui Danga, Adomniței, Dumitru Oprea, etc cu modificarea legislației electorale în sensul facilitării înființării unor noi partide care să poată să se opună și să fie o variantă alternativă a actualei clase politice, am înțeles mecanismul „fabricat” și studiat undeva în laboratoarele „stratosferei”.
Am înțeles imediat jocul care se face prin destructurarea partidelor mari, luând „la bucată” piesele de bază, piesele cu influență din aceste partide de către DNA, care nu mai stau din lipsă de timp să întocmească adevărate dosare bine și temeinic documentate care să facă dreptate cu adevărat pentru jaful practicat timp de un sfert de secol, ci doar se încearcă destructurarea rețelelor interpartinice pentru a bara calea unor dinozauri politici și astfel să se restarteze și clasa politică, făcând loc altor hiene flămânde ce nu mai ajung niciodată la masă…
Am considerat că este un moment favorabil – cel puțin declarativ – și evenimentele în derulare îmi confirmau asta, așa că am hotărât împreună cu alți patru cvasianonimi din lista mea de prieteni de pe Facebook să înființăm un partid CETĂȚENESC în condițiile în care actuala legislație modificată permite cetățenilor neânregimentați politic să participe efectiv la schimbarea lucrurilor.
Prin iunie am anunțat pe Facebook intenția noastră de a înființa partidul cetățenesc Alternativa Civilă, având drept unic scop declarat participarea la alegerile locale din anul 2016, unde să facilităm apariția unor figuri noi, a unor oameni curați, neimplicați și nemurdăriți politic, dar cu mare competență profesională, cu care să schimbăm în bine viața societății civile în ale cărei slujbă ne oferim necondiționat serviciile prin voluntariat.
Cum legislația în vigoare nu cunoaște noțiunea de partid „cetățenesc” am fost nevoiți să cerem înscrierea unui partid politic intitulat sugestiv Alternativa Civilă.
Ca reacție la inițiativa noastră făcută publică, la aproximativ două săptămâni, trompete aflate acum în slujba noului PNL au anunțat cu nonșalanță că un grup de tineri intelectuali „curați și neprihăniți” – salariați în domeniul IT prin niște corporații cu sediul în fieful tâlharilor ce au ocupat samavolnic centrul Iașului în actualul Complex Palas, s-au gândit (vezi Doamne) să înființeze o mișcare ce urma să devină un partid izvorât din societatea civilă și care să devină o alternativă sănătoasă la actuala clasă politică coruptă.
Despre inițiativa noastră, a Alternativei Civile, absolut niciun jurnalist așa zis deontolog, de la niciun canal Tv local, post de radio, ziar, site, etc. nu a scos o vorbuliță, instituindu-se o tăcere totală într-o coaliție a conspirației, ceea ce ne-a dat convingerea că ideile asumate de noi, curajul afirmațiilor făcute, precum și credibilitatea persoanelor ce am hotărât să fondăm partidul Alternativa Civilă, sunt lucruri care provoacă și declanșează panică.
Mi-am asumat rolul de comunicator al noii noastre construcții și în această calitate am pornit cam de unul singur un război mediatic cu mașinăria clasei politice care are cu certitudine de partea ei nu numai o logistică de invidiat, nu numai fonduri uriașe pe mână comparativ cu noi, care cu mare greutate am reușit să încropim cei aproape o mie de lei ce ne-au fost strict necesari pentru a întocmi Dosarul înscrierii partidului, dar au aportul vădit al unor personaje DIN SERVICII, din parchete, din justiție, prin cunoscutul „câmp tactic” care există cu adevărat în realitate!
În ultimul an am fost nevoit să mă războiesc de la distanță cu fel de fel de foști securiști care au încă legături strânse cu sistemul și voi menționa cu subiect și predicat pe exdirectorul Corjăuțeanu de la Aeroport dinaintea lui Bodea, cu care am avut un conflict direct (a fost șeful STS Iași și după pensionarea sa, Simirad l-a recuperat fiindu-i cu siguranță dator), iar ulteror m-am lovit inerent de col(r) Tiberiu Simion, pe care însuși reptila ceacâră Băsescu l-a înaintat pentru „merite” importante la gradul de general – devenind la pensie „consilierul” oficial al deținutului de drept comun Fenechiu.
Atacurile vechi, susținute și concentrate asupra lui Nichita, Chirica, a lui Eva, asupra procuroarei ce a trântit cu NUP un caz penal flagrant ca cel al crimei ecologice asupra decimării teilor, în mod sigur au atras asupra mea multă ură și supraveghere atentă…
Am pornit totuși construcția partidului cetățenesc Alternativa Civilă dorind mai mult să dau un test acestei pseudo democrații cu care se tot laudă mașinăria săsească clamată de Johannis, al cărui adversar declarat și fățiș am fost înainte de alegeri.
Am avut de la început convingerea – și le-am spus asta deschis colegilor mei – că vom avea nenumărate piedici să înființăm partidul din postura unor oameni onești și cu intenții curate.
Confirmarea și puterea adversarilor mi-a venit la scurt timp, chiar când lucram în grup pe Internet la întocmirea Statutului, a Programului de Organizare și a celorlalte acte la care am contribuit cu toții cu ajutorul unui avocat ce a făcut ca și noi muncă de voluntariat „pro bono”.
Ne-au atacat calculatoarele și ne modificau în timp real textele ce circulau între noi doar ca să ne întârzie, să ne descurajeze și să ne facă să renunțăm.
Nu am renunțat și în octombrie am reușit să înaintăm dosarul cu actele prevăzute de Lege cerând înființarea partidului Alternativa Civilă.
A fost primul termen și ni s-au cerut atunci niște lucruri care nu sunt stipulate nicidecum în legea nouă de înființare a partidelor. E vorba de cazierul judiciar al membrilor fondatori, de dovada că am făcut anunțul într-un ziar central și de dovada deținerii spațiului declarat ca sediu social la înființare.
Ne-am mobilizat și am reușit să trimitem TOT ce ni s-a cerut la termen.
Printre altele, precizez că în momentul deschiderii contului la Bancă, am avut de trecut prin multe șicane ce ne-a întârziat cu o săptămână.
La o Bancă cu capital AMERICAN – o spun deschis, e vorba de LIBRA INTERNET BANK – ni s-a cerut o absurditate! Ni s-a cerut să dăm o declarație precum că nu vom primi subvenții sau donații de capital provenit din America! Am simțit acolo șicane artificiale venite cu porumbeii călători…
Am avut următorul termen de judecată la data de 7 decembrie. Am trimis la termen solicitarea noastră de a se judeca în lipsa reprezentanților noștri, fiind de bună credință că am îndeplinit toate solicitările venite de la completul de judecată.
Pe 9 decembrie, căutând pe situl Tribunalului București am constatat cu stupoarte că ni s-a respins cererea CA FIIND NEFONDATĂ(!), cu drept de apel la cinci zile de la comunicare.
Astăzi suntem în data de 15 decembrie și noi nu am primit nicio comunicare scrisă prin care judecătorul să explice motivul respingerii cererii noastre pentru a putea face Apel în timp util.
Feelingul meu este acela că vom primi motivația în scris într-o zi când din diferite motive obiective nu vom putea să facem apelul în termenul legal de 5 zile (în care se include și weekendul).
O altă ipoteză care o fac astăzi când văd mârșăvia care se petrece cu bună știință este aceea că în situația când totuși se va mima oarece democrație în țara asta și ni se va valida partidul, termenul de validare va fi PESTE termenul legal de șase luni ce ne dă dreptul să ne înscriem corect și legal la alegeri!
Le este o frică animalică de noi, de ADEVĂRATA societate civilă, de faptul că am putea produce o adevărată revoluție pașnică să ne luăm orașul și județul înapoi!
Prin canale neortodoxe – ca și acelea ale adversarilor – aflăm că mâna lungă a serviciilor a ajuns îm „câmpul tactic” de la București și atât PSD Iași cât și PNL Iași și-au dat încăodată mâna murdară a USL și fac eforturi susținute să ne împiedice înregistrarea.
Premoniție? NU! Cunoașterea sistemului și halul de degradare în care a ajuns România.
Și în această situație avem alternative. E drept, mult diminuate ca efect și eficiență, dar nu ne vom lăsa. Vom trâmbița în patru zări situația democrației românești, vom scrie la ambasade prin curieri neștiuți de nimeni, vom face apel la prietenii ce-i avem pe toate meridianele globului să facă petiții spre guvernele lor și să facă cunoscută lupta noastră inegală.
Ne veți înfrânge pe noi, dar vă veți distruge și pe voi odată cu fibra neamului din care din nenorocire faceți parte!