Dumnezeu a făcut să mă nasc în 1952. În anii de efervescență ai stalinismului. Nu a fost nici meritul meu, dar nici vina mea. Așa a ales bunul Dumnezeu să devin o ființă vie a acestei planete. Tata – un tânăr economist, fiu de ceferist, mama mezina celor opt copii ale unui meșteșugar ieșean, cu o soție casnică.
Mi s-a dat o educație foarte atentă și permanent mama a vegheat îndeaproape asupra formării mele de viitor adolescent și ulterior adult. Am fost învățat de foarte mic copil că una se spune la radio și televizor – și aia se numește propaganda de partid – iar alta este viața în realitate, altul este adevărul adevărat al faptelor și a istoriei. Mi s-au spus lucruri despre Rege și regalitate, despre comunism și evrei, despre ruși și despre turnătorii la securitate, am fost învățat să-mi țin gura și să nu care cumva să povestesc unor copii că tata ascultă frecvent „Vocea Americii” sau „Radio Europa Liberă”. Asta numai în cazul eu nu mi-aș fi iubit părinții suficient de tare și spusele mele de taină ar fi făcut atunci ca ei să-mi fie luați de securitate și să mă crească un orfelinat. Astea erau alternativele pe care mi le-a expus mama și am ținut cont de ele toată viața mea. Urăsc securismul atât de tare, încât aș fi în stare să execut cu mâna mea toți securiștii care în loc să-și apere onoarea și demnitatea de ofițer român pentru care au depus un jurământ militar la absolvirea Școlii, au acceptat în mod mârșav să deturneze menirea și scopul muncii în serviciul de intelligence al statului – acela să apere poporul român, să apere valorile spirituale ale neamului nostru și să le vândă pentru niște foloase materiale necuvenite și pentru niște privilegii nemeritate.
„Revoluția” din 89 care s-a făcut cu trădarea României de grupări subversive care nu aveau nimic în comun cu eliberarea țării de comunism – așa cum urla propaganda în frunte cu corifeii trădării (Ion Iliescu, Petre Roman și toți trepădușii fostei securități care l-au trădat pe Ceaușescu pentru un pumn de arginți) – a fost de fapt o acțiune ca toate celelalte, comise de Globalism ca să răstoarne ordinea firească a vieții pe planetă și să distrugă omenirea. Asta cunoaștem noi azi, când deja nu mai este un secret pentru nimeni că totul s-a petrecut în mod deliberat și dirijat atunci din umbră, iar astăzi pe față, la vedere.
De la bun început, de la „reformatarea” ei, Clasa Politică nouă a fost infiltrată și acaparată de Servicii, din oameni ce au fost acoperiți în diverse structuri și centre de putere de unde au impus jocurile. Niciun moment, niciun politician român nu a fost liber să ia o acțiune pe care să o îndeplinească în slujba poporului român, ci absolut toate au fost îndreptate și subjugate singurului scop de a distruge tot ce a reușit să construiască țara România și poporul român sub conducerea comunistă, să nimicească toate acele obiective de succes făcute cu palmele bătrânilor de astăzi, iar noi să devenim o colonie de care trag toți corbii ca de un stârv.
De 33 de ani mimăm democrația, alăturarea la Uniunea Europeană – „un exemplu al democrației internaționale” – o nouă Uniune Sovietică care funcționează ca o bâtă cu care se dă în capul unor țări și popoare care au fost cândva sateliți ai URSS. Dintre toate țările foste în sfera Tratatului de la Varșovia, România a ajuns cel mai rău, a fost nimicită cel mai mult, datorită unor factori interni deosebiți, anume lașitatea și frica recunoscută a poporului român, grija acestuia pentru a nimici capra vecinului dacă el tot nu poate avea una, spre deosebire de alte popoare din jurul nostru care s-au dovedit mult mai curajoase și mai dârze chiar dacă sunt mai mici decât românii.
Încet dar sigur – mai ales după ce jegurile globaliste ne-au pus prin jocuri de culise în frunte niște tâlhari și escroci notorii precum Javra CeacârăTrain Băsescu, iar după zece ani l-au pus tot cu mâna lor murdară pe sasul nazistKlaus Werner Johannis – România a decăzut, s-a degradat chiar atât de tare încât tuturor împuțiților la un loc – securiști și politicieni înturlucați precum în orgiile sexuale tipice unor Saturnalii mondiale și-au dat arama pe față și au trecut la dezmăț și prădare fățișă, fără nicio urmă de a se mai ascunde.
Poliția Politică a acestor jeguri umane a devenit o politică fățișă, exact ca cea de care îmi aduc aminte din epoca stalinistă. Se pune pumnul în gură societății civile căreia îi sunt anihilate și interzise niște drepturi elementare de a se exprima prin cuvânt a intelectualilor patrioți cărora acest sistem incult și idiot nu-i poate face față, nu-i poate ține piept.
Cei mai dezvoltați mușchi ai lor sunt bicepșii cu care bat și împușcă în ceafă, iar nu mușchii creierului cu care gândesc.
Lupta cu societatea civilă din fiecare țară a venit odată cu executarea ordinelor primite de la Bruxelles prin care s-a cerut blocarea tuturor vocilor, a tuturor site-urilor care se opun deschis politicilor coloniale păzite de ofițeri năimiți din Noua Securitate ca să apere cu orice preț „cuceririle” făcute de globalism.
A fost blocat site-ul „RECHIN DE BAHLUI” singurul site care publică online o revistă a societății civile române scrisă de ea pentru membrii ei, de fapt i s-a pus pumnul în gură poporului român! Aici – înafara de articole referitoare la punctele de vedere a vieții politice provenite spre ciuda lor de la anonimi intelectuali ce au o poziție contrară celei oficiale, iar aceste poziții au o credibilitate și o expunere infinit mai mare decât a țârcovnicilor de presă mainstream pe care o subvenționează doar ca să mintă și să intoxice, „RECHIN DE BAHLUI” mai publica spre deliciul cititorilor de pe toate continentele unde trăiesc români și eseuri literare, poezii scrise din sensibilitatea oamenilor, publica știri cenzurate de presa oficială.
Asta deranja jigodiile din birourile Noii Securități, asta înseamnă POLIȚIE POLITICĂ făcută astăzi în secolul întâi al mileniului trei!
Împuțiților, veți plăti cu siguranță pentru tot ceea ce faceți împotriva acestui popor! Veți da socoteală în fața lui Dumnezeu, chiar dacă voi, fiii Satanei, îi negați existența!
După episodul de ieri și după o noapte dormită cu atenția complet trează, așa cum fac soldații hârșâiți în luptă din linia întâi, am luat o hotărâre pe care o consider cât se poate de înțeleaptă.
În luna care începe numai poimâine, se împlinește un an de când am fost pedepsit de cele două subrete care s-au lezat singurele în amorul lor propriu, deoarece zău că nu mai are cine să le lezeze… Prin urmare, așa lezate cum s-au simțit, s-au plâns protectorului lor atotputernic Profesorul, ce a considerat că un cocoș falnic precum a ajuns el trebuie să facă față cererii oricăror găini din curte, așa că a aprobat din înălțimea Olimpului – precum Zeus de la Cotroceni cândva – pedepsirea muritorului. Adică io! Deci de un an care s-ar împlini în fatidica zi de 13 august mă consider oficial discriminat în sens pozitiv, când cei trei care au speriat deja Vestul – dar nu și pe mine – sprijiniți de măreția și superbețea profesională a mamei copilului ministrului Sănătății, mi-au interzis în mod samavolnic prin abuz în serviciu să mă mai pot deplasa liber cu forțele brațelor, cu căruțul pentru invalizi, pe teritoriul Centrului de dializă nr.1 Fresenius Iași.
Nu are rost să vă mai spun motivația demnă de cascadorii râsului invocată de aceste ipochimene în susținerea măsurii ticăloase, cert însă este că am procedat ca un om cu mai multă glagorie decât credeau dânșii că am și m-am supus acestui ordin dat infirmierilor, tocmai că în caz contrar ei ar fi fost poate sancționați tot abuziv că nu au folosit forța ca să mă oblige să mă supun, sau ar fi găsit motivul ideal să-mi spună într-o zi că trebuie să aleg între a face dializa la firma LOR, sau să-mi găsesc un alt acoperiș unde să-mi fac cuibul de vultur.
Pentru că eu personal nu am decât cuvinte de admirație și de mulțumire pentru firma multinațională Fresenius Nephro-Care București care este o filială în România a unui concern german cu puncte de lucru pe mai toate continentele lumii și pentru că ei au revoluționat pur și simplu acum mai multe decenii posibilitatea prelungirii vieții unor pacienți cu insuficiență renală – inventând aparatura adecvată și metodologia de tratament într-o muncă de pionierat – nu aveam de gând să plec din sfera lor de activitate din cauza unor reptile din România care fac și transformă un lucru adus din afară, care funcționează impecabil, să fie făcut în stil românesc, cu aportul unor conducători români ce transformă orice într-o sursă ilicită de bani negri folosiți în scop personal, prin care este eludată și atinsă la blazon însăși firma mamă. Totul în România se face prin CORUPȚIE, ce a ajuns deja într-o fază generalizată în care își dau mâinile murdare atât infractorii constituiți în Grup de crimă organizată, cât și instituțiile statului român, care în loc să vegheze la respectarea legalității și întronarea Legii, sunt în cârdășie cu infractorii care eludează legile și fac profituri ascunse care se împart și cu aceia care ar trebui să împiedice fenomenul.
Prin urmare, timp de un an am încercat să mă folosesc de curajul și experiența mea de viață, de cunoștințele profesionale și extraprofesionale dobândite pe parcursul anilor trăiți în mod cinstit și fără să intru în conflict cu legea – bună sau rea – ca să încerc să mă eliberez de funiile nevăzute care mă țin legat de atâta vreme, fiind ferm convins că am perfectă dreptate și până la urmă voi dovedi luptându-mă de unul singur, fără să apelez la avocați sau juriști care ar fi trebuit plătiți cu mulți bani, iar eu nu sunt de acord să plătesc nici măcar un singur ban ca să-mi dovedesc și să-mi apăr Dreptatea!
Acesta este adevăratul motiv în care am ales calea luptei cu diverse mijloace și tactici pe care le-am elaborat și care se bazează în principal pe forțarea unor instituții ale statului român să-mi facă dreptate, iar în final să pedepsească așa cum vreau eu aceste abuzuri și ticăloșii făcute împotriva mea, dar și împotriva tuturor pacienților dializați prin firma Fresenius Nephro-Care. Repet: numele firmei multinaționale este introdus în mod fortuit în text, deoarece el este locul de muncă al unor mafioți ce au făcut posibile aceste abuzuri și a încălcării Codului Penal român și nicidecum nu trebuie asociat numele Fresenius cu nicio fărădelege făcută.
La Fresenius România lucrează sute de angajați cu aptitudini și cu cunoștințe profesionale excepționale, oameni cu un mare caracter și cu probitate morală, însă războiul meu personal se duce cu conducerea română a acestei firme, care riscă să-și păteze blazonul datorită unor interlopi cu gulere albe și a complicității unor autorități care acționează acum în contextul unui climat general de CORUPȚIE GENERALIZATĂ la nivel de stat și chiar extins prin globalism, la un nivel mondial.
Asta trebuie să înțeleagă toți cititorii acestei Sagape care am hotărât să o întrerup acum punând punct acestui sezon, deoarece continuarea lui ar risca să ducă adevărul scris în derizoriu și să plictisească pe cititori, deși lucrurile scoase la iveală au o importanță enormă, capitală chiar, în înțelegerea și în trezirea populației la realitate, pentru că există pericolul să ajungă pe mâna Sistemului și să fie fără să-și dea seama și fără să dorească asta, condamnată la moarte.
Viața nu alege niciodată, indiferent că ești tu procuror, ofițer de poliție sau de informații, ofițer militar cu bătălii pe viață și pe moarte în teatre de operații unde te-a trimis NATO, sau medic, profesor de școală sau inginer, curier, ospătar, șofer sau aviator… oricând te poți trezi – din cauze colaterale – că ai căpătat și o insuficiență renală și ajungi fără voința ta în Programul Național de Dializă, iar atunci automat intri în tagma pacienților dializați. Nu mori (încă), nu te doare, trebuie doar să ai putere psihică să te adaptezi cu noua postură și poți să mai trăiești cu vrerea lui Dumnezeu încă mulți ani de atunci înainte, dar automat nu mai poți face niciun serviciu regulat la stat sau la o firmă care nu se poate adapta la programul și regimul tău schimbat de viață.
Ai ajuns fără ca tu să fi crezut vreodată că Ție ți s-ar putea întâmpla asta și cazi brusc în depresie știind ce capacitate intelectuală ai și ce putere de muncă ai avut până mai ieri…
Adio cu funcția avută și cu Puterea pe care ți-o dădea ea, adio cu eventualele privilegii pe care le-aui avut odată cu serviciul… Gata! Te ajuți doar de amintirea a ceea ce ai fost și – în funcție de ce și câți prieteni adevărați ai reușit să-ți faci – că neamurile pe care tu le-ai ajutat maxim cât timp erai „viu” și în putere, nu vor putea să te ajute cu mare lucru când ai ajuns doar un „fost”.
Am scris asta pentru aceia care azi se dau rotunzi și încearcă să evite să se pună rău cu Mafia – luându-mi mie apărarea și făcându-mi cât se poate de legal, Dreptate! Și voi puteți ajunge în situația mea și asta înseamnă că Bunul Dumnezeu v-a dat un pumn în nas, o palmă peste ochi și un șpiți fix între cele două fese pe care ședeți pe scaun, iar la urmă și între cele ce vă încadrează gura și nasul…
Am hotărât că timpul și energia pe care o consum cu scrierea acestui serial îmi consumă de fapt timpul și energia necesară pentru continuarea luptei mele de eliberare și a noii etape și direcții pe care a luat-o lupta, pentru că am deschis noi fronturi de luptă pe care urmează încă să le mai extind și pe alte direcții, ori asta îmi cere să fiu tot timpul lucid și cu mintea mereu trează ca să mă concentrez la ceea ce am de făcut și mai puțin la ce am făcut până acum.
Dacă viața o va cere, voi începe peste o vreme neprecizată să reiau episoadele acestei SagaAntimafia cu un sezon nou, împărțit pe episoade în care să vă povestesc cu amănunte situații pe care le-am trăit pe pielea mea și lucruri ce mi s-au întâmplat.
Pentru că blogul meu are totuși o vizibilitate limitată în rândul publicului larg, am hotărât să fiu de acord cu solicitarea colegiului director al revistei online Rechin de Bahlui – al cărei senior editor sunt – să fie publicată toată Saga Antimafia pe paginile acestei reviste, care este scrisă exclusiv de societatea civilă din România, pentru membrii ei.
Pentru că intrăm în luna când împlinesc un an de suferință și umilințe, vom începe de marți, 1 august 2023 să publicăm toate cele 20 de episoade din Saga Antimafia și poate voi introduce și altele suplimentare în paginile Rechin de Bahlui, iar de aici, difuzorii noștri (cca o sută) vor asigura distribuirea în toată lumea unde sunt români și suntem citiți de români. Din Australia, Noua Zeelandă, Africa de Sud, America de Sud, SUA și Canada, Europa și Asia. Cu toții ne citesc pentru că au văzut că le dăm vești reale despre țara lor de baștină, că nu facem jocuri politice pentru nimeni și nu avem interese ascunse.
Saga Antimafia va face ca românii de pretutindeni să afle și să știe cât mai multe despre cum funcționează în prezent țara în care ei s-au născut și despre viața pe care au ajuns să o trăiască rudele sau cunoștințele lor rămase acasă. Să deschidă bine ochii și să se gândească bine dacă vor să se întoarcă vreodată în țara în care s-au născut, ca să oară acasă.
Am stat în cumpănă dacă să continui acum acest prim sezon al serialului Saga Antimafia. Aș putea să-l închei acum în orice moment și să las să mai treacă o vreme ca să am noi materiale și subiecte despre cazul meu personal pe care îl trăiesc zi de zi în umilința de a fi împiedicat să mă deplasez singur, pe forțele mele la Centrul de dializă. Deja ȘTIU că mulți s-au plictisit de atâtea date dintr-o zonă cu care multă lume nu este familiarizată și cărora multora nu le este confortabilă. Mulți chiar dintre cei din personalul medical al Centrului de dializă – părtași direct și implicați direct în evenimente – care cunosc și înțeleg foarte bine ceea ce spun și ce dezvălui, află acum de la mine ceea ce nu știau încă, pentru că nimeni nu le spunea și nu îi lăsa să afle ce se întâmplă în spatele unor uși închise în firma unde ei își desfășoară munca cinstită de zi cu zi ca să câștige corect acel salar, mic sau decent, cu care își pot crește copiii. Prin urmare, cei mai mulți pot doar să se mire, să șușotească închiși într-o debara cu o pătură în cap despre una sau despre alta, aflând lucruri din povestirea mea. Dar nu au niciodată curajul de mai mult de atât! Față de mine se feresc ca dracul de tămâie și pur și simplu le este teamă să vorbească prea mult cu mine, nici să mă compătimească cumva și nici să își exprime dezacordul sau cel mult teama că sunt în preajma mea sau că aș fi în realitate alt om decât acela pe care ei îl credeau.
Oamenii au astăzi o frică teribilă înfiptă în creier, în oase, se tem cu toții și de umbra lor, se tem în primul rând să nu-și piardă serviciul, se tem să nu intre în dizgrațiile unor ipochimene jalnice precum menajera Daniela Toma, „duamna Doina”, sau chiar Profesorul, deși doar TEORETIC Fresenius l-a îndepărtat de la începutul anului de Centrul nr.1 Iași. Spun TEORETIC, deoarece Fresenius tot la el apelează să „supervizeze” tratamentele pacienților, să aprobe sau să mai taie din medicamentația consumată, doar că acum vine sâmbăta, să nu îl vadă prea multă lume, deși teoretic numele Profesorului nu ai să-l găsești nicăieri în acte, în organigrama multinaționalei Fresenius, iar la Spitalul Parhon probabil că apare doar ca un medic simplu, cu toate gradele profesionale la care a ajuns la această vârstă în urma examenelor susținute și a celor universitare, care de fapt l-au făcut azi omul cu cel mai înalt grad universitar și cu funcție în Senatul Universității Gr.T.Popa din Iași. Teoretic el este un simplu om modest, la Spitalul Parhon, dar e de fapt „centrul pământului” și numai… Ce spune sau aprobă dânsul verbal se execută de toată lumea – inclusiv de manager și de directorul medical. Niciun medic nu-i iese din cuvânt, pentru că depind cu toții de pixul, de toanele lui și de calificativele acordate de el. Atât medicii din Parhon care lucrează și în Centrele Fresenius sau Verde Clinic, cât și medicii angajați doar la Fresenius. Mai mult decât asta… tupeul Profesorului a ajuns atât de departe, încât a cerut Senatului Universității de Medicină Gr.T.Popa să aprobe ca la firma sa privată „Verde Clinic” – deschisă ca o sfidare la multinaționala Fresenius Nephro Care București – pe care a concurât-o absolut neloial și i -a furat prin abuz de putere ce îi este caracteristic – mulți pacienți – să i se dea lui la clinica sa privată medici rezidenți, pe care să-i formeze dânsul, chipurile, însă statul le-ar plăti salariul în locul său, folosindu-i ca pe un fel de sclavi pe plantație în care el să-i poată înjura, înjosi sau umili după pofta lui sau a altor neamuri de ale lui, să-i condiționeze cu luarea unor examene, pentru ca aceștia să-i devină supuși pe viață și apoi când ajung fiecare unde îi va planta Profesorul, aceia să răspundă doar la apăsarea pe un buton! La Fresenius acești viitori medici nefrologi nu pot să vină să învețe, să facă practică, ci numai la „Verde Clinic”! Și Fresenius tace și înghite, iar yesmanii din Senatul Universității de Medicină Gr. T. Popa din Iași tace și acceptă această mârșăvie comisă la vedere în ochii lumii! Cred că măcar SRI nu doarme și înțelege ce consecințe grave pot avea loc în viitor când procesul de dializă la Iași și în toată Moldova va fi la mâna unui singur om mafiot până în măduva oaselor, că cine mai știe ce rezervă viitorul unor procurori de astăzi atotputernici sau colonei de SRI aflați în funcții mari de granguri cu privilegii? Oricând viața îi va putea aduce la mâna mafiei – pe aceștia sau niște apropiați de ai lor – iar când nu mai au funcții și vor depinde de ajutorul confraților, vor înțelege ce le scriu eu aici. De ce tace Fresenius? Ce face „madoamna” CEO Ioana Țoncu care se laudă pe Linkedin cu o sumedenie de diplome și de calități atestate de Manager? Ce jocuri de culise fac ei împreună? Boardul firmei germane cunoaște aceste lucrături și inginerii care ar putea aduce o pată neagră pe blazonul lor? Miram-aș!
Profesorul este ca o Eminență Cenușie, dispărut total din spațiul public, dar conducând prin interpuși multe rețele care depind de cuvântul și ordinul său, inclusiv instituții județene subordonate altor instituții centrale ale statului. Asta este Mafia, așa lucrează mafia statală.
Eu scriu acest serial pentru ca românii să afle și de la unul situat în linia întâi a războiului de gherilă cum miroase ticăloșia, care sunt unele dintre fețele nevăzute și reacțiile Sistemului în raport cu un civil oarecare ce îndrăznește să i se opună, să devoaleze ticăloșiile lor! Evident că riscul meu este enorm și oricând pot fi pur și simplu lichidat prin metode simple de „eroare medicală umană”, care cu siguranță că ulterior vor fi acoperite de asiguratorii de Malpraxis și vinovații vor fi scăpați sau recompensați îndestulător pentru sacrificiul pe care vor fi fost nevoiți să-l facă pentru a mi se închide gura… a meritat. De aia se teme lumea de mine, pentru că ei mă fac nebun, că nu aș fi în toate facultățile mele mintale dacă fac ceea ce fac. Oamenilor le este frică să mă aprobe, cu atât mai mult să mă susțină, chiar dacă într-un final ar putea avea beneficii după lupta mea pentru dreptate și adevăr… Această teamă a ajuns acum să guverneze toată populația, să o facă umilă și transformată într-o turmă de oi docile, care deși sunt duse spre abator, behăie înfundat să nu supere câinii ciobănești și chiar ciobanii.
Știind că unii s-au plictisit deja să citească episoadele pe care le-am scris până am ajuns la aproape 20 fără să-mi dau seama, am simțit nevoia să mă explic puțin – poate repetându-mă – că eu am pornit la scrierea acestui serial pe blogul meu din mai multe motive:
Blogul meu personal este casa mea, este proprietatea mea intelectuală, așa cum nu au decât și cei care îmi sunt împotrivă să își facă dacă doresc, propriul lor blog, unde să scrie chiar invers decât scriu eu și să mă combată cu talentul și cu adevărul spus de dânșii. De la Profesor la menajere, la Psiholog, la toți aceia care vorbesc pe la spate diverse lucruri în legătură cu mine – că dușmanii continuă să arunce găleți de venin în jurul meu – și le intoxică mintea proștilor că aș fi un turnător sau un reclamagiu de profesie… De „profesie” cu atestare nu am ajuns, că nu sunt precum CEO Ioana Țoncu să am atâtea patalamale și atestate care m-ar pune azi într-un top al unor „specialiști” consultanți în democrație și nefuncționalitatea statului de drept, dar situația fizică în care am ajuns și mai ales cunoștințele și experiența de viață acumulată de mine, au făcut să pot face ceea ce ei nu pot și din acest motiv astăzi mă acuză și suportă consecințe pe care nu le-au întrezărit, deși i-am avertizat de la început că aceste abuzuri făcute asupra mea le vor aduce mai multă pagubă decât profit.
Un al doilea motiv ar fi acela că mi-am dorit să spun lumii ceea ce nu putea afla de la nimeni decât de la mine, pentru că abuzul făcut asupra mea cu multe complicități inimaginabile este ținut secret, de parcă ar fi vorba de cine știe ce taină națională.
Un alt motiv este că eu nu scriu cu dedicație pentru cineva anume, nu țintesc să denigrez drept răzbunare pentru ceea ce mi-au făcut anumite persoane – indiferent de ce funcție au ele acum – eu apelez la talentul meu literar pe care l-am dobândit în timp și folosesc un vocabular cu stil pamfletar, ironic, care îmi este la îndemână și care mă caracterizează, cu care evident că urmăresc să le rănesc orgoliul, să le arat micimea sufletelor, nemernicia și falsitatea după care își ascund ipocrizia.
Nu scriu decât pentru cititorii care sunt familiarizați cu un vocabular din domeniul justiției sau a anchetelor judiciare, însă aceste fapte au fost și sunt încă parte din viața mea. Nu au decât să nu citească aceia care nu înțeleg sau nu-i interesează subiectul corupției, ce ne ucide și ne distruge viața tuturor acelora care sunt azi nepăsători sau indolenți, că sunt profitori colaterali ai mafiei sau doar simple oițe pe islaz, cu toate că asta e un mare handicap al lor și îi anunț că trăiesc degeaba și în total întuneric care îi transformă în cetățeni inutil ai acestei lumi, că datorită lor acest popor se află în disoluție, că nepăsarea și necunoașterea lor a adus țara în halul în care am ajuns, adică o colonie mânuită de păpușarii din clasa polică care sunt și ei mânuiți la rândul lor de alții nevăzuți.
Scriu pentru structurile de Informații ale statului român, care în prezent sunt percepute drept niște trădători-profitori care jecmănesc țara cot la cot cu mafioții, cu magistrații, dar eu știu cu siguranță că aceia care execută orbește ordinele venite de la clasa politică și sunt acum la butoane vor fi eliminați nu peste mult timp și vor fi înlocuiți de alți oameni aflați astăzi în eșaloane inferioare, care sunt în prezent legați de mâini să acționeze legal și corect! Avem însă cu siguranță ofițeri care adună ca furnicile probe și informații despre toți ticăloșii, despre toate nemerniciile ce se petrec astăzi și când va veni ziua eliberării și vor trebui pedepsite toate aceste reptile care au distrus poporul român, ei vor avea și logică și informații venite din interiorul Sistemului mafiot, chiar dacă acesta face eforturi disperate să-și ascundă urmele!
Pentru toți aceștia scriu eu și nu am nicio ezitare și nicio teamă să continui să devoalez legături ale crimei organizate din sfera gulerelor albe.
Aceasta este răzbunarea mea pentru abuzul care mi s-a făcut de o slugă proastă și incultă care a fost atinsă în orgoliu că am sfidat-o și am spus fără frică în public că voi fi la nevoie martorul șoferului Titi Tibincu. Ceea ce scriu și public pe blog va putea fi folosit pentru ghidarea acelora care culeg informați în acest sector și află de la mine cum acționează din interior mafia. Nu pentru că ei nu ar ști, nu pentru că nu ar avea oameni sub acoperire în această zonă, dar și prin asta le dau poate indicii și puncte noi de cercetat și de urmărit.
Acești idioți care sunt și acționează acum în mafie habar nu au că sunt monitorizați continu și că toate escrocheriile făcute sunt atent urmărite și stocate. Va veni cu siguranță și ziua socotelilor. Cât de curând.
Voi abandona deocamdată lupta mea de eliberare din firele de păianjen cu care m-a legat Profesorul cu cele două subrete ale lui și cu jocul murdar de corupție făcut la București de CEO Ioana Țoncu cu ajutorul legăturii sale strânse cu Alexandru Rafila – actualul Ministru al Sănătății – și voi trece la o altă direcție a bătăliei mele pe care am declanșat-o în iarna 2022/2023.
Așa cum v-am mai spus în alt articol anterior, ticăloșia făcută de firma BGS la cererea firmei Fresenius Nephro-Care București în legătură cu anularea „sine-die” a Ordinului de Ministru dat de Nelu Tătaru a creat o revoltă unanimă a pacienților dializați. Ei (Fresenius) se fac azi că nu știu, că nu s-a întâmplat absolut nimic, dar între pacienți a fost o mare nenorocire și o mare revoltă când s-au văzut brusc amestecați aiurea și băgați ca oile în strungă într-o cușcă unde se putea urca cu greu și ieși la fel de greu în portbagajul mașinilor dotate din fabricație cu 2 scaune suplimentare – total incomode și inadecvate. Asta, cu dotarea cu scaune în portbagajul autospecialelor cu statut de ambulanță, prin CORUPȚIA la omologare a Registrului Auto Român, care a încălcat flagrant Legea 38/2003 unde se stipulează cât se poate de clar că Registrul Auto Românnu are voie să autorizeze autovehicule care să permită transportul de călători în scopuri comerciale dacă acel autoturism nu are portiere laterale în dreptul fiecărui rând de scaune pentru o eventuală evacuare în situații de urgență! Fabricantul mașinii DACIA Pitești a făcut acest tip de mașină dotată din fabricație cu 2 scaune în portbagajul „hatchback”, dar pentru nevoi personale, de familie, sau ocazionale și nicidecum pentru activități comerciale din care să iasă profit prin exploatarea în acest scop. Atunci și acolo BGS a corupt Registrul Auto Român, aproape sigur la înalt nivel și intervenție politică pe la Ministrul de Interne din acea vreme. Așa a reușit să-i facă pe aceia (RAR) să închidă ambii ochi și în cârdășie cu reprezentanții Ministerului Sănătății – care a fost obligat să constituie o Comisie de omologare a autospecialelor sanitare de transport – comisie „de nefrologie”, cu medici nominalizați de către DSPM București, care au făcut și aici o ilegalitate, tot prin corupție! În primul rând BGS are parc auto răspândit prin mai multe județe din țară, inclusiv la Iași, iar ei au ascuns în anul 2013 – când s-a făcut omologarea – acest aspect, pretinzând că au mașini doar în București, ca să nu fie obligați așa cum prevede Legea să se supună omologărilor la mai multe DSP-uri județene, cu mai multe comisii constituite, unde ar fi trebuit să plătească mai multe șpăgi. Așa, au plătit baban 2 miniștri plus RAR-ul și au omologat la hurtă tot parcul auto pe care îl folosesc ilegal în toată țara! Asta s-a întâmplat atunci și s-a făcut pe același principiu de CORUPȚIE și anul acesta, în 2023, când s-a reomologat probabil la un restaurant de top din București același parc auto, cu multe rable în dotare și mașini cu peste o jumătate de milion de kilometri parcurși, dar care au numai ei știu cum, „inspecția RAR”.
Asta este România și acesta este Sistemul mafiot care omoară oameni nevinovați, în care acționează în funcții de vârf și medici care au jurat ipocrit după Hypocrate…
Când a venit la mine acasă să mă audieze, acel Comisar de poliție de la DNA Iași mi-a dat să înțeleg că speța pe care o reclamasem eu la București cu acte de corupție la CNCD față de autorecuzarea – la cererea lui Fresenius – ca să se pronunțe în legătură cu discriminarea pozitivă făcută asupra mea, mi-a spus că dacă aș avea de reclamat ceva în legătură cu comiterea unor fapte de corupție care să fi adus și tunuri financiare, atunci cu siguranță că i-ar interesa direct. Voi face acum și acest lucru, dacă nu cumva se vor autosesiza citind acest articol, însă e doar o supoziție cu statut de vis, că la ce corupție dovedește presa că există la Secția DNA Iași, așa ceva nu s-ar întâmpla. Încă…!
NeluțuTătaru a acționat ca o marionetă ce a fost – și ca să mimeze corect piesa cu pLandemia – a interzis prin O.M. transportul pacienților dializați în număr mai mare de 1+3 pe fiecare mașină de transport. Asta a fost o grea lovitură dată mafiei care făcea profituri mari și ascunse cu decontarea cheltuielilor pentru pacienții dializați. Dar piesa a fost scrisă de scenariști holywoodieni de renume și libretul trebuia interpretat întocmai, cu orice cheltuială, că de fapt scopul declarat era să toace cât mai mulți bani ce se întorceau înapoi în buzunarele lor înzecit, pe alte rute. Pierzi aparent pe o parte, dar te recompensez imediat pe altă parte, cu alte metode, îți dau bani din cer, din tipografii, că ai jucat bine în piesă, că te-ai „sacrificat” și „ți-ai periclitat viața”, că ai suportat căldura costumelor de extratereștri, că ai stat cu zilele pe baricade și ai suportat cu stoicism să joci în filmele de groază… Dar chestia cu transportul care a venit brusc cu Ordin de Ministru, a dispărut pe nevăzute, pe necunoscute, odată cu dispariția din „prime-time” de pe ecranele Tv-urilor.
De atunci și până acum am intrat într-o nouă etapă a vieții și luptei mele cu Mafia din sănătate, pentru că pot, pentru că vreau și pentru că încă sunt o persoană umilită care are drepturi fundamentale interzise de abuzul unora pe care nu-i consider oameni. De aici, vor decurge alte posibile plângeri penale, care vor angrena și alți actuali mahări folositși de Profesor drept unelte de ale sale în crearea de profituri ilicite.
Până acum v-am introdus doar în suprafața pufului de zăpadă prin care am umblat desculț. Ați văzut doar că tot peisajul este alb până la orizont fără să puteți privi decât conturul obiectelor care compun ACEST peisaj… Contururi de case, de garduri, de copaci ascunși sub omăt. V-am mai descris, e drept și unele personaje care calcă pe lângă noi, oamenii de rând, dar pașii lor nu fac zgomot, fiind estompați de liniștea aproape mormântală ascunsă de zăpadă. Nici măcar ecou nu există, poți să strigi în gura mare cât vrei, că nu te aude nimeni, oamenii pe lângă care treci se uită din mers la tine și probabil văd că tu strigi ceva, țipi către ei, dar își văd mai departe d mers, fără să înțeleagă cu de fapt urli ca apucatul la ei să fie atenți că vor cădea în curând în ghearele morții, care vine implacabil și spre ei, doar că dânșii nu au ochii tăi și percepțiile tale ca să o vadă…
Hai să m-apuc totuși să mătur puțin zăpada și să încerc să fac pârtie ca să vă arăt cărarea.
Rămăsesem cu povestea mea în legătură cu ticăloșii de la CNCD care în final s-au lăsat corupți de oameni de taină năimiți de firma Fresenius, ce o are în vârful piramidei pe CEO Ioana Țoncu și pe mâna ei dreaptă la Iași, Profesorul. Fiecare este în această tabără din motive diferite, dar asta nu îi desparte, ci mai mult ca oricând îi leagă. Amândoi cunosc și chiar ei au pus la cale în decursul ultimilor aproximativ 20 de ani unele acțiuni de colaborare între multinaționala Fresenius Nephro-Care și Centrele de dializă din Iași – prin Spitalul Parhon, probabil, sau independent, că nu am încă acces la acte – a unor cercetări științifice menite să testeze pe pacienții dializați unele medicamente și tratamente experimentale. Tot timpul această colaborare ce a fost posibilă numai cu acceptul primordial al Profesorului și probabil a unor foarte apropiați dânsului, când au stat – se spune – timp de zece ani într-un plan paralel cu dializa. Folclorul care transpare ca un licăr de lumină în întunericul nopții vorbește că acest experiment nu ar fi avut chiar rezultatele scontate de Fresenius, iar asta periclita omologarea acelor medicamente. Dar semnătura hotărâtoare ce putea aproba sau nu omologarea medicamentelor/tratamentului, depindea de semnătura Profesorului – cooptat în echipa „științifică” ce trebuia să dea verdictul. Așa am auzit, așa scria pe o anonimă găsită în cutia mea poștală, pe care după ce am citit-o am și aruncat-o iute în tomberonul destinat hârtiilor și cartoanelor, așa cum ne tot bate la cap marele Bulibașă al Iașiului, Chirica, să le fie mai ușor cosângenarilor săi să valorifice gunoiul colectat la „Depozitul controlat” de la Țuțora.
Deci acesta cu cercetarea secretă ar putea fi unul dintre cele mai mari și mai tari motive pentru ca în prezent Profesorul să exercite o putere atât de mare asupra conducerii Fresenius București – de la CEO Ioana Țoncu și până chiar la domnul ministru Alexandru Rafila – despre care alte guri rele și bârfitoare de prin televiziunile ce se doresc independente spun că ar avea împreună cu CEO Ioana un copil de care ministrul se face că nu știe… Hopa…. dar asta e nasol pentru mine în primul rând, nu numaidecât pentru ei… Păi în momentul când – nu peste multă vreme – știrea asta va fi publică cu adevărat, cu dovezi imbatabile, adică cu subiect și predicat, mie mi se dă imediat apă la moară și fără tăgadă că voi redeschide cu probe evidente altă pagină care începe cu o Plângere penală contra „bozgorului” corupt de la CNCD și „suptalternativelor” sale care cunosc situația, dar deocamdată o tăinuiesc. Și nici neînfricatul înlocuitor-surogat al eroinei cu fustă și mustață de la DNA – Laura Codruta Kovesi – care a fost pus pe funcție acolo de domnul Predoiu (în veci fie-i lăudat numele!), adică domnul Director General Voineag, om serios, purtător de drept al nădragilor și nu în travesti precum predecesoarea sa, Kovesi, nu va mai putea trimite într-un cavou din cimitirul Secției DNA Iași Plângerea pentru veșnica ei pomenire!
Ați înțeles? Nu ați înțeles… Domnul director Voineag căruia i-am adresat o Plângere penală pe numele lui Asztalosz Csaba Ferenc și a două din mâinile sale cu care mi-a trântit speța de corupție a firmei Fresenius care mă ține legat și nu mă lasă liber în țara mea, în orașul meu, ca să satisfacă orgoliul unor subrete ce fac menajul în Centrul 1 condus din umbră de paianjenul „cap de mort” – Profesorul – a închis ochii, a întors capul și a trimis pentru „competentă soluționare” cazul meu la Iași, la Secția DNA Iași, care este după părerea mea (dar nu numai) cea mai ineficientă secție DNA din toată România, de când în fruntea ei se afla procurorul interlop Emilian Eva, luat apoi de Kovesi la București și pus ca să scape de păcatele sale și să-l satisfacă pe Băsescu ca să-l execute pe patronul Trustului Intact, Dan Voiculescu. Știți, nu vă faceți că nu știți. Ei, bine, Emilian Eva, fratele dr. Eva care a fost pus cu forța procuraturii interesate manager la Spitalul Sf. Ioan din Iași – luându-le „fața” altor medici mari de acolo ce au fost dați deoparte – a lăsat-o în locul lui la comandă pe scaunul șefiei la DNA Iași, pe fina sa de cununie, madama Oana Andreea Nica; cea care a avut plăcuta ocazie să le spele șezuturile murdare de noroi maro lui Gheorghe Nichita și Mihai Chirica – primarul și viceprimarul Iașiului – cei care au nimicit în ciuda protestelor cetățenilor, teii de pe bulevardul Iașiului și a dat NUP la procesul intentat de noi, muritorii, prin ONG-ul ACAR Iași (Asociația Cetățenilor Abuzați din România), printre care m-am numărat și eu. Mult scuipat la furcă mi-a dat această nestimată doamnă procuror mie pe vremea când mă produceam ca jurnalist la FAPTA, iar asta a rămas ca o cicatrice nevindecată și azi. Prin urmare, domnul director Voineag de la Structura centrală a DNA București, îmi trimite Plângerea penală exact la Iași, unde tot această secție a reușit să închidă ochii și să protejeze pe infractorii primăriei de returnarea a milioane de euro pentru delapidarea unor fonduri europene despre care eu și șoferul Titi Tibincu reclamasem în clar aceasta către OLAF Bruxelles și care a soluționat acel dosar în sensul fraudării dovedite a banilor europeni. Cum naiba să am eu încredere că Secția DNA Iași va „soluționa competent” plângerea penală făcută structurii centrale?
Păi din poveștile pentru adulți pe care le-am citit în tinerețe, am rămas cel puțin cu metodologia standard care ar trebui aplicată în cazul unei spețe de corupție la înalt nivel. Bossul parchetului repartizează cazul unui subaltern cu câteva indicații verbale făcute la o cafea cu un coniac Curvoasier în biroul bossului. Plus câte o juma de pachet de țigări sau un trabuc cubanez.
Când iese din birou de la boss, dom procuror căruia i s-a repartizat cazul merge în biroul său și convoacă o grupă operativă. Secretara de-i zice grefieră, face de urgență un email către un Judecător de drepturi căruia i se cere „în numele legii” un aviz /aprobare de urmărire tehnico-operativă a unor persoane în sprijinul anchetei. Ce dracu dom’le, asta e prevăzut în acele „protocoale cu SRI” care au rămas valabile și astăzi… Asta e prima formalitate ce trebuie îndeplinită. Oricum, până la venirea „aprobării”, Operativul scuipă în palme și se apucă de lucru. Investighează repede care sunt telefoanele private ale persoanelor nominalizate în Plângerea penală și din acel moment sunt puse sub urmărire non stop. Pe parcurs sunt selectate și eliminate din stocare acele convorbiri neinteresante, ce nu au nimic comun cu speța. Cu copilu, cu soțul sau soacra, cu instalatorul sau bona filipineză, dacă asta nu este cumva și o amantă, iar asta desigur că schimbă datele problemei… Dacă cumva se constată că unul dintre subiecți este contactat sau contactează el un număr care după cercetări se constată că ar fi al unui membru sau apropiat al firmei Fresenius sau casei de avocatură care a reprezentat firma multinațională în litigiu cu reclamantul, atunci se extinde observarea și cu acel contact și tot așa, din aproape în aproape. Evident că ce v-am spus eu mai sus NU este legal, dar exact așa se procedează când autoritățile ce reprezintă Sistemul vor să aibă probe despre un caz de corupție, mai ales la înalt nivel! Dar înalt nivel înseamnă să nu fie sesizat de un oarecare nimeni pe lume care devine o persoană abuzată de mafie, care mafie duce la niște mahări politici precum ministrul Rafila aflat deocamdată pe val. Dar: … de problemă este interesat direct SRI-ul, care colectează el datele speței și adună probe, chiar dacă plângărețului petentt i se dă fin cu flit, pentru că pe ei nu iar interesa speța. Oho! Și încă cum îi interesează! Ia să vedeți cum un colonel SRI devine general, sau un Șef de Serviciu ajunge Șef de Direcție! Pe munca mea băi trântorilor?
În prealabil, cei de la DNA transmite o Adresă la CNCD prin care înștiințează oficial că domnul Astztalosz Csaba și două subalterne ale dumnealui nominalizate în plângere, sunt sub urmărire penală ca urmare a plângerii făcute de cetățeanul M.G. din Iași, cu acuzarea de corupție, prevăzută în Legea, art, nr. aliniatul… De obicei, în asemenea situație cei vizați încep să se agite, să se zbată, să apeleze de urgență la pilele și relațiile pe care le au, ca să vadă ce pot face și să tragă sforile să se apere. Magnetoscoapele și instalațiile cumpărate pe sume imense pentru dotare de Codruța, își găsesc eficiența și înregistrează totul simultan cu alte cazuri aflate în lucru. Timp de 14-15 zile (dacă nu 30, 60) nimeni nu a făcut practic nimic altceva în acest caz, dar după acest termen se trage o linie și se ascultă toate înregistrările. După ce s-au selecționat cele trebuitoare, celelalte se șterg pur și simplu și se elimină. Apoi se cheamă persoanele la audieri, iar prin interogatorii încrucișate se pot depista cu ușurință legăturile ascunse și o recunoaștere sau nu a reclamaților, care pot sau nu deveni din „simpli cetățeni”, inculpați… Dar… așa ar fi normal, într-o țară normală, cu o democrație normală, nu într-o colonie în care dictează toată lumea iar parchetele sunt bine lustruite ca să te dai pe gheață…
Aflând probabil de la primul telefon primit cine este în spatele acestei spețe reclamate la CNCD și că nu este bine să se dea curs solicitării din Plângerea penală – ba chiar să se arunce cartoful fierbinte cât mai departe, ca să se răcească – domnul director Voineag a pus cartoful în praștie și l-a aruncat hăt… tocmai la Iași, la depozitul cu dosare corupte și mușamalizate.
Acum, după ce v-am convins cum joacă Sistemul la ofsaid când primește ordin să facă protecție în loc să acționeze în spiritul legii, vă spun doar ca să înțelegeți, că nu Profesorul în sine are o atât de mare protecție individuală, atât la Iași, cât și la București. Nuu… El se află sub protecție ca fiind un membru de vârf al Mafiei, un angrenaj în Sistem, iar Sistemul îl protejează în virtutea sistemului său propriu de autoapărare, după modelul piramidal.
Sistemul globalist – în toate punctele cheie, unde există macazuri – are câte un acar Păun plantat. Ordinul se transmite în avalanșă, de sus în jos și ajunge peste tot ca în acel „joc Tv” în care o bilă cobora sărind printre cuie până la bază și poposea într-o casetă în care puteai să câștigi un milion, sau să pierzi tot ce ai avut. Un altfel de ruletă rusească…
Deși plângerea penală depusă la DNA București data din toamna/iarna 2022, ei au percutat efectiv, imediat după ce m-am plâns la sfatul unui prieten avizat, către Inspecția Judiciară, care funcționează ca un fel de Bau-Bau la toate nivelurile parchetelor… Dar mi s-a confirmat ceea ce bănuiam aproape cu certitudine, că și Inspecția Judiciară nu este de capul ei, ci răspunde la butoanele SRI-ului.
Aproape imediat dupce am primit acasă vizita celor doi tineri polițiști care se jucau cu mine de-a James Bond cu Comisarul Maigret, sunt sunat de un domn Comisar de poliție din structura DNA Iași, care știind precis starea mea mi-a solicitat o întrevedere la domiciliul meu. Evident că există o diferență imensă între un Comisar de poliție și un Agent de poliție. Nu numai ca grad, dar ca experiență de viață, de pregătire, de școala făcută de primul comparativ cu ultimii… Eu știam prea bine cu cine am de a face și mă așteptam să mă întâlnesc cu un profesionist, ceea ce s-a și întâmplat.
El știa deja multe date despre mine, știa din ce citise că sunt un om direct, care nu a ezitat să scrie negru pe alb la București la structura centrală că nu are încredere în subunitatea de la Iași, arătând motivele, iar eu eram sigur că el știe că eu știu multe despre modul de anchetare și de faptul că sunt conștient că amândoi vom juca niște roluri într-o piesă de teatru.
Vine Comisarul, singur, ne strângem mâna făcând cunoștință, îl invit în sufragerie pe fotoliu, iar eu pe scaunul meu lângă dânsul. La fel îmi fac datoria de gazdă și îl întreb dacă pot să-l servesc cu o cafea sau un pahar cu apă rece, un suc, ceva, dar politicos mă refuză, semn că această lecție cu refuzul pentru o posibilă acuzare de corupție a infractorului sau o adormire în vederea anihilării anchetatorului, a rămas de multă vreme în Programa Școlilor de poliție… Deși nu bag mâna în foc că omul nu avea la el instalație de înregistrare în loc să vină cu un reportofon pe masă la vedere, demarăm discuția pe tema reclamației mele, dar nu mai înainte să-i spun că sunt total dezamăgit de modul cum DNA caută să arunce acest cartof fierbinte din mâini, iar prezența lui îmi dovedește mie exact acest lucru, însă că e „pe procedură”, nu mă opun și că îi dau tot concursul. După ce a consemnat olograf întrebându-mă prealabil dacă poate să formuleze așa sau așa, Comisarul scria pe hârtie ceea ce la sfârșitul discuției, după a ce a recitit textul întreg de la început, am recunoscut cuvânt cu cuvânt ce convenisem împreună, așa că ne-am despărțit prietenește, nu înainte ca el să-mi fi dat numărul său de mobil pe care puteam s-l sun oricând cred eu că mai apare ceva nou, sau că îmi aduc aminte de altceva. Omul a căutat să mă facă să înțeleg voalat că ei ar avea nevoie de ceva concret, ceva care să țină cică de corupție, ceva cu date certe că se fac fraude de bani publici, iar de aici am tras concluzia că a venit să îndeplinească o formalitate menită să stingă chibritul aprins de Inspecția Judiciară. Știam că îl văd pentru ultima dată, dar și asta făcea parte din piesa pe care eu am scris-o personal, cu tot libretul.
Că Inspecția Judiciară este sub tutela SRI avea să mi se confirme curând, când după ce primisem acasă pe primii emisari ai celor două Parchete unde am depus Plângerile, am primit oficial o adresă de la Inspecția Judiciară – care nu îmi dăduse niciun răspuns la sesizarea mea încă – însă am simțit că acționase dur și așa am putut declanșa ancheta. Însă – așa cum funcționează Sistemul mafiot – „parchetarii” de la Iași angrenați în Sistem s-au plâns imediat superiorilor lor de legătură care din treaptă în treaptă, ierarhic și docil, au ajuns la vârf, adică la cineva cu putere la SRI ca să intervină și să acționeze invers, pentru anihilare. Hai, bre, că sunteți deștepți, nu neg asta, dar v-ați găsit și voi unul cu care vorbiți fără perdea!
Prin urmare SRI a dat un telefon, ori s-a întâlnit la o cafea cu omul lor din Inspecția Judiciară care are și putere executivă și i-a spus că în cazul sesizării acelui M.G de la Iași care are dreptate absolut în tot ce a scris, trebuie de urgență acum să i se dea un răspuns care să-l anihileze, să nu mai poată presa pe procurorii de acolo, că ei au alte ordine date de Sistem și anume deocamdată să țină speța în adormire, că nu este momentul ca Sistemul să acționeze în demascarea infracțiunilor și a infractorilor. Adică, se culeg date, iar poate în curând, când aceste personaje politice ținute în brațe de globaliști vor cădea de la putere, se vor scoate dosarele, iar aceia aflați acum în eșalonul doi în toate structurile, vor prelua funcțiile lăsate goale de actualii acari Păun, vor trece la represalii, având dosare cu probe certe și nu va mai fi nevoie de altă muncă de la zero. Că cam-aș…a, văd eu acțiunea asta la care am ajuns fără voia mea eroul principal. Inspecția Judiciară mi-a trimis o Adresă prin care m-a anunțat că sesizarea mea către ei nu se confirmă, că nu am scris „după procedură”, că ei nu pot depista sau localiza inacțiuni sau acte precise drept probe în cele ce am susținut către ei, prin urmare, dacă îmi susțin plângerea, să le trimit conform Procedurii cele sesizate anterior, altfel totul devine inutil și fără obiect pentru ei. Așa da, mai merge, tovarăși! Semnalul a fost cât se poate de clar pentru mine, dar nu m-a dezamăgit deloc! Ba chiar mi-a întărit ideea ce încolțise deja în mine, că atâta timp cât încă mai trăiesc și mai pot să gândesc și să scriu, să demarez acest Proiect de a-mi povesti propria viață de om chinuit și abuzat, pe blogul personal pe care l-am șters de praf și l-am făcut iarăși viu și arătos… Fac ceva ce nu convine nimănui, adică le dau tuturor chiloții jos și arat lumii cât de mare sau de mică au scula… Doar îmi scriu viața mea, cu percepțiile mele, cu talentul sau cu incultura mea, nu au decât să își scrie și ei memoriile și să mă combată! N-așa, dragă?
Evident că pe mine astea mă întărâtă, mă revoltă, că ce naiba, e viața mea, nu a lor, nu a lui tat-su sau a lui mă-sa de procurori și SRI, că idioții nu cred și nu înțeleg că oricând îi poate lovi soarta să ajungă vreo unul în situația mea și să depindă și de un căruț și de dializă, și de o idioată precum Dana Toma sau un ticălos de doctor precum este Profesorul și care poate face atâta rău oamenilor în loc să le facă bine, pentru că îi poate extermina!
Acum, cât răspund de ordine și închid ochii, chiar și ofițerii ce raportează la NASA tac, deși nu se știe dacă nu vor mirosi ca și mine rădăcina florilor, răpuși de Sistemul pe care îl servesc cu devotament!
Cam la o lună de la acea vizită a Comisarului DNA, primesc oficial o adresă de la DNA prin care mi se aduce la cunoștință că s-a clasat cauza în legătură cu Plângerea mea, pe motiv că „nu se confirmă”, lucru pe care eu l-am știut înainte de a fi făcut Plângerea, însă scopul meu nedeclarat decât vouă, cititorilor acestui blog, acum, a fost să fac cunoscută problema de abuz în serviciu săvârșită contra persoanei mele și cealaltă, despre „zădărnicirea combaterii bolilor” cu „clostridium dificile” și infectarea întregului parc auto al BGS cu bună intenție în scopul ascunderii fenomenului generalizat și a continuării producerii de profituri ilicite chiar sub nasul autorităților ce ar fi trebuit să ia măsuri ca să stopeze aceste lucruri.
Cât de frumos! Cât de elegant! Cât de legal! Extraordinar, stimata procuroare Cristina Chiriac, ajunsă acum Șefa Secției Iași a DNA pe scaunul pe care a stat cândva apărând mafia și minunata ei predecesoare O.A. Nica, cea care a soluționat cu mâinile ei fine, cu a ei manichiură perfectă, cu gel și nu cu oja, cazul trimis pentru „competentă soluționare” de domnul director Voineag de la București! Desigur, măiestria și rapiditatea soluționării favorabile pentru mafie a dosarului, vot fi pentru doamna procuror Chiriac p bilă albă în vederea aprecierii anuale și eventual a promovării domniei sale, poate chiar la București.
Dar nu am nicio îndoială stimată doamnă procuror, că după ce mă voi fi eliberat din chingile cu care am fost legat de infractorii Dana Toma, ProfesorulAdrian Covic și CEO Ioana Țoncu, prin intermediul jegurilor umane Astalosz Csaba Ferenc și a ajutoarelor sale de la CNCD, veți auzi din nou de mine, dar de această dată cu o speță de aici, locală, care chiar este numai de competența dumneavoastră și eventual a Curții de Conturi Iași, iar atunci dacă iarăși o dați cotită ca și în multele cazuri pe care le-ați escamotat cu Nichita, Chirica, Costel Alexe, Maricel Popa, etc veți fi cu siguranță sancționată și nu promovată!
Așadar dragii mei cititori, viitoare victime sigure a acestui Sistem corupt ce domină acum România, fiți vigilenți, deschideți bine ochii și căutați să trageți învățămintele necesare din ceea ce ați citit și ați văzut că mi s-a întâmplat mie, un om absolut nevinovat, doar pentru că am avut tăria și curajul să susțin cauza pe care o apăra în favoarea pacienților neștiutori că le este pusă viața în pericol în mod deliberat, pentru ca firma să facă un profit nejustificat pe seama lor. Am acceptat să risc și să lupt alături de prietenul meu Titi care era șofer pe ambulanța BGS, iar asta este consecința.
Acești procurori nemernici – marionete în slujba Sistemului – nu înțeleg și nu pricep un lucru elementar: că pot foarte simplu să emită o Ordonanță prin care să elimine abuzul săvârșit asupra mea, care poate fi constatat doar în baza legilor în vigoare, iar apoi pot să o lălăie cât chef au, sau până nu le trage careva într-o zi un șut în Curtea de casație, că atâta vreme cât sunt ținut umilit și îmi este interzisă Libertatea de om, lupta mea le va crea daune și lor. Și cu pumnul în gură!
Când am pornit Războiul de Eliberare am cântărit îndelung toate fețele problemei. Multe zile și nopți am făcut analize în gând și am răsucit problema pe toate părțile. Din start am pornit de la premisa că statul este profund corupt, iar cam toate instituțiile sale sunt și ele corupte până în măduva oaselor, pentru că toți aceia care le conduc sunt automat piese din Sistem și prin urmare acționează cu toții la ordin, iar prin „natura funcției” se protejează fiecare în parte și cu toții la un loc…
În sfârșit, este momentul acum să introduc în scenă pe extraordinara, nemaipomenita, teribila doamnă/domnișoară care a devenit nu de foarte multă vreme – dar exact la timp, înaintea pLandemiei – CEOIoana Țoncu, o absolventă ASE București și ulterior a trei masterate pe diverse domenii ce aparțin Sănătății și managementului în Sănătate.
Pentru mine nu mai este de multă vreme o curiozitate cum ANUMITE persoane din România și în Europa în general, au fost „alese” și ulterior „extrase” din turmă pentru a fi fost atent dirijate și îndrumate pe anumite străzi-bulevard, care le-au făcut să aspire și să colecționeze „prin muncă”, cinstită și „la vedere” niște patalamale inutile pentru cei mai mulți dintre noi, care am făcut câte o facultate în alte vremuri ca să exercităm o Profesie și nu o Funcție ulterioară, iar Diploma primită la absolvirea studiilor ne trimitea la „munca de jos”, adică la baza sistemului în domeniul în care ne pregătisem și unde urma să urcăm în mod firesc pe fiecare treaptă ierarhică în funcție de dobândirea unor cunoștințe noi, practice, acolo la locul de muncă unde ne făceam ucenicia. Așa erau acele timpuri și să fiu al naibii dacă ieșeau atâtea rebuturi sclifosite, snoabe și carieriste ca astăzi.
În fine, de când Titi a demisionat din serviciu la BGS și a început să desfășoare o muncă de investigații pe cont propriu în același scop care l-a avut și când lucra la firma de transport pacienți pe ambulanța/taxi, au început să apară date noi în portofoliu. Fiind liber în mișcări și fără a fi constrâns de un timp dedicat serviciului, Titi a putut să apeleze la multe dintre contactele vechi pe care le avea din alte timpuri și ocazii, astfel încât datele noi veneau în avalanșă asupra noastră. Este meritul său că a reușit să documenteze cu precizie cine se află în acest moment în vârful piramidei la Fresenius Nephro-Care București, deoarece mie mi s-a părut cel puțin suspect ca Profesorul – despre care știam că este o piesă grea ca un tun Vickers în boardul de conducere al multinaționalei – nu apare menționat pe nicăieri, nu semnează în niciun loc represaliile împotriva mea, deși eram ferm convins că fără acceptul său nu se întâmpla așa ceva, însă asta nu vei putea vedea niciodată arând și discuind câmpul Internetului, așa cum v-am explicat în alt capitol.
Deci într-o zi Titi îmi comunică numele CEO Ioana Țoncu. Asta mi-a deschis mie imediat o nouă oportunitate. Fiind „fost general manager” încă din 1995 la propria mea firmuliță și pe atunci pentru că eram interesat să intru în lumea afacerilor în timpuri de pionierat pentru România, mi-am făcut mai întâi cont pe rețeaua socială Linkedin, o rețea internațională la care aderau în special oameni de afaceri, notorietăți politice și administrative, pentru că fiind membru Linkedin, erai mult mai ușor vizibil. Deci prin 1995 am avut cont Linkedin și abia prin 98-99 mi-am făcut primul cont pe Facebook.
Deoarece vreme de aproape 14-15 ani abandonasem efectiv contul Linkedin pentru că pur și simplu găsisem alte soluții pentru afacere, când am dat să îmi activez vechiul cont căruia îi uitasem până și parola, am fost nevoit să îmi fac un cont nou. De ce? Ce nevoie aș mai avea acum de acest cont, că tot am pus firma în adormire? Ei bine, bănuiam că așa după cum știam eu că a (in)evoluat societatea românească – în special în „lumea afacerilor” – nu se poate că CEO multinaționalei Fresenius, precum și Eminența Sa (cenușie) Profesorul să nu aibă cont pe Linkedin, iar asta venea din propria mea experiență multilaterală de viață…
Prin urmare, dau după ce îmi fac un nou cont, un „search” (ca să mă dau și eu nițel grande, că tot am de a face cu snobi) pe Linkedin și scriu ce îmi spusese Titi: Ioana Țoncu.
Într-o clipă se deschide o pagină în care nu exista nicio poză, atât la copertă cât și la profil. Și am început să o citesc, să o traduc, deoarece multe dintre date erau oferite „international” în limba lui Rothschild…
Însă ATENȚIE! Bomba cea mai mare vine abia acum. Titi îmi spune că în mediile de unde el a cules informații se dă ca certă știrea că Ioana Țoncu ar avea un copil (băiat), în vârstă de cca 12,13-15ani care este făcut cu…. BREAKIMG NEWS! …actualul ministru al sănătății din România, reprezentantul nostru drag și scump la OMS, minunatul și mult stimatul nostru dr. Alexandru Rafila! Titi a avut norocul să stea de vorbă cu o persoană ce a avut cândva o funcție importantă în legătură cu Fresenius și când a întrebat acea persoană de numele Ioana Țoncu, i-a răspuns pe loc cu o întrebare: „cine mă, nevasta lui Rafila?”. Aprofundând, Titi a mai aflat și multe alte amănunte, însă toți cu care a discutat din toate „mediile” îi răspundeau stereotip: „se cunoaște la toate nivelurile, dar nu vei găsi niciun fel de date despre acest subiect nici dacă scormonești în amănunt internetul, deoarece totul – inclusiv DarkNet-ul – nu mai oferă informații, că au fost șterse cu multă grijă.”
Este evident că globalismul are în componență IT-ști de vârf care – printre altele – execută și astfel de misiuni de curățire a unor importante personaje de a lor atunci când nevoia o cere… Este de fapt o protecție în lupta lor de a domina și distruge lumea de astăzi pentru ca să o domine ei mâine, după ce în prealabil au subțiat-o foarte tare. Tactica este evidentă și în cazul Profesorului, care teoretic este un nimeni pe lume, nu are funcții, nu are nimic care să-l oblige să depună Declarații de avere, însă controlează cu pumnul de fier închis multe entități din lumea medicală care i se supun fără crâcnire prin oamenii numiți la butoane chiar de mafia globalistă! Acele entități în spatele cărora sunt persoane reale, devin slugi robotizate care se supun necondiționat.
Titi a mai aflat că nu cu foarte mulți ani în urmă a existat pe platforma justiției un proces de paternitate care avea drept „adversari” pe Ioana Țoncu și Alexandru Rafila, dar între timp, totul a dispărut misterios fără a mai fi nicio urmă, ca și acel proces care nu a mai avut loc…
Asta m-a determinat pe mine să pornesc lucrări de excavații pe Linkedin, unde am bănuit că ar fi posibil să dau de un „sit arheologic” care nu mai fusese scormonit. Și am avut oarece dreptate, am intuit bine.
De data asta, fiind prevenit, am făcut și capturi de ecran, de frică să nu mă trezesc că au intrat într-o altă gaură neagră cosmică.
Mare lucru nu pot să spun că am aflat studiind profilul Ioanei Țoncu, însă am reușit să fac un profil moral al acestei persoane misterioase atât pentru pacienți, cât și pentru salariații multinaționalei.
În traducere a textului în limba română, iată cum se autocaracterizează stimabila Ioana Țoncu în CV-ul de pe Linkedin:
„Profesionist cu experiență, cu un istoric demonstrat de lucru în serviciile medicale și industria farmaceutică. Abordare strategică, etică și centrată pe pacient a afacerii. Orientat spre rezultate și oameni. Capacități dovedite de leadership. Cu experiență în planificarea și execuția afacerilor, afaceri publice și corporative, marketing și comunicare, managementul calității, managementul proiectelor și ai dobândit în ultimul timp”.
Aidi bre, donșoară Ioana, poate în lumea voastră, a globaliștilor, toate aceste calități înșiruite acolo vor să transmită celor de teapa voastră ceva… în fapt transmit de care parte a baricadei ești, cine te-a coordonat, pe ce filieră „te-ai ajuns”, dar mai ales transmit că ești o piesă suficient de greluță a Sistemului globalist, care a investit în tine în scurt timp bani și „training”, iar acum are așteptări să le scoți investiția. Mă-n-țelegi, n-așa?
Ok… hai să vedem acum ce te încumeți mata stimată donșoară să dezvălui prostimii care te urmărește și te divinizează pentru calitățile tale dobândite odată cu o droaie de hârțoage și patalamale, să performezi în direcția răzbunării pe niște pacienți care trebuie exterminați conform „indicațiilor” primite de la OMS prin ilustrul tău om despre care se vorbește că ar fi tatăl biologic al fiului comun…
Păi dragă domnișoară CEO Ioana, dacă o luăm așa precum apare scris, adică „de sus în jos”, sau de aproape spre departe, mata ai ajuns piesa supremă la multinaționala Fresenius Nephro-Care București într-un timp foarte mult comprimat, mai exact ai început ucenicia la Fresenius de când anumite influențe care au acționat în paralel și cu cele care l-au urcat în stratosferă pe „rivalul” tău de la Tribunal, Alexandru Rafila, care te-a adus de mânuța fină și a sunat la ușa de intrare a multinaționalei Fresenius Nephro-Care București. Nu-i mai puțin adevărat că veneai cu o carte de vizită deja tipărită cu litere aurii, anume de cea pe care scria că ai fost External Affairs Director la „Astra Zeneca” acea minunată multinațională ce a injectat cu otravă mortală milioane de români și nu numai… N-așa? Deci mai pe românește, nea Sandu te-a plantat de tinerică în locul unei pensii alimentare pe un post baban de mii de euro salariu, prin relațiile lui internaționale – ca reprezentantă al firmei Astra Zeneca în România – chiar dacă în acel moment firma vindea poate doar hapuri erectile pentru potența lui nea Sandu și a altor politicieni fideli sistemului…
Nu știu dacă pe funcția aia aveai și vreo secretară sau erai „de toate” pentru un salariu cât se poate de decent primit, dar viitorul prefigura o explozie în scurt timp a unui Plan de distrugere a lumii, așa că trebuia să fii dusă fără să bată la ochi la o firmă adevărată, care chiar făcea ceva bun în lumea asta.
Prin urmare, dragă domnișoară Ioana, ne-a Sandu – cu relațiile sale internaționale – te-a mutat strategic la Fresenius Nephro-Care București.
În 2010 te-a luat de mânuța fină și ați sunat la ușă, precum tata cu fiica lui care trebuia prezentată. Jocurile fuseseră deja făcute în Germania, iar aici trebuia numai să vii pe „un post momentan liber”, iar blindată cu atâtea masterate în domeniul sănătății care practic făceau uitată diploma de bază de economist cu ASE, ai ocupat la început postul de „Director of Operations”, post pe care ai stat docilă și cuminte timp de nouă ani, cea ce este chiar meritoriu în privința răbdării… Acei ani au fost definitorii pentru Fresenius în extinderea afacerii pe Moldova, unde l-ai cunoscut și l-ai racolat pe Profesor, ce a devenit ulterior din „cap de pod”, un adevărat stâlp al afacerii, care a înțeles imediat oportunitatea de a schimba meseria nobilă de Profesor universitar de medicină, cu aceea de rapace om de afaceri și care poate păstra în aparență interfața de medic eminent – continuator al gloriei părinților săi iluștri – cu o altă latură a personalității sale pe care a constatat că o are în gene, adică de un Dumnezeu al Nefrologiei și Urologiei la Iași și Moldova, un Dirijor pe față și ulterior din umbră a dializei și transplantului renal. Așa a ajuns astăzi Profesorul să controleze din umbră afacerea dializei și să nu fie nicăieri trecut în acte…
Dar domnișoara Ioana Țoncu, în toți cei aproximativ nouă ani cât a stat docilă în firma multinațională „învățând meserie” a știut dinainte că răbdarea îi va fi încununată de succes și va veni ziua când această răbdare va lua sfârșit.
Deci în 2009, donșoara Ioana este promovată din funcția de „Director of Operacions” , în cea de COO la Fresenius, adică mai „pă romnes”, Chief Operating Officer (COO) este „mana dreapta” a CEO (director general sau executiv). In cadrul organizației, un COO își desfășoară activitatea in cadrul departamentului de management. Atribuțiile sale de bază sunt logistica, producția și serviciile tehnice.
Sper că v-am luminat puțantel, cât de cât, orișicât…
Aproape un an „a rezistat” donșoara Ionica pă funcția de mâna dreaptă a fostului CEO, că s-a făcut rocada și în decembrie 2020, chiar la debutul pLandemiei, devine din COO, Deputy General Manager, adică iar „pă romanes” – Directorii generali adjuncți, sunt al doilea la comandă în compania lor. De obicei, ei raportează direct directorului general și sunt responsabili pentru supravegherea tuturor aspectelor operațiunilor, inclusiv gestionarea angajaților, planificarea proiectelor și asigurarea faptului că totul merge bine.
Pe această funcție Ioana Țoncu nu a avut nevoie să stea decât șase luni, că s-a dovedit a fi fost foarte bine pregătită și pLandemia făcea deja ravagii… Prin urmare, la Fresenius trebuia numit din cerul de deasupra Germaniei și cel al globalismului mondial, un CEO destoinic, bine pregătit și înfipt în Sistem, cu o carte de vizită și un CV „beton armat”, care era perfect apt să implementeze toate deciziile guvernului mondial ce începuse deja decimarea pe scară largă a populației.
În România, două vârfuri de lance s-au dovedit a fi fost cele care au atacat „la baionetă” pe frontul Covidului: Raed Arafat și Alexandru Rafila. Primul conducea abuziv și cu mână de fier toate structurile din sănătate – care au executat perfect planurile primite – iar al doilea, Rafila, ca reprezentant al OMS de unde vin ordinele în toată lumea, a fost impus cu ajutorul PSD/Ciolacu (după ce Dragnea a devenit deținut politic) drept viitor ministru al Sănătății, atât în guvernul liberal slugă, cât și cel actual când PSD/Ciolacu a ajuns conform scenariului la guvernare.
Nu trebuie să fi niciun mare strateg sau să deții informații clasificate, ca să deslușești privind un CV cu atenție și având un bagaj substanțial de cunoștințe diverse în domenii complexe, punând lucruri cap la cap, ca să obții profilul unei persoane, pentru că aproape la fel procedează și „profilerii” structurilor de Intelligence.
Haideți să săpăm nițel mai departe în CV-ul domnișoarei Ioana Țoncu...
Ce vedem noi?
Păi vedem că a început liceul în 1985, iar eu spre exemplu l-am început în 1967… O scădere simplă îmi spune că între mine și domnișoara CEO – care m-a lovit în libertate în ultimii ani de viață ai mei – ar fi teoretic 18 ani. Minim. Teoretic i-aș putea fi tată. Nu știu dacă lui tătâne-su i-ar aplica cu puterea ei același tratament. Cred că nu… Că tat-su i-o fi drag și chiar dacă ar putea veni în freză din poziția stând în cur, tot nu cred că ar avea curajul să-l chinuiască numai că POATE, că are spate cu Săndel de la Sănătate și cu Sistemul globalist.
Prin urmare, domnișoara Ioana – teoretic nu a fost căsătorită niciodată – ar avea azi cam 52 de ani. Numai bună. Așa zic bărbații care trec pragul de 40 când îi apucă acest sindrom și când privesc altfel femeia, cu ochi de adult și nu de tânăr adolescent… Adică este o femeie împlinită, cu siguranță frumoasă, că altfel nu i-ar fi sucit capul lui Săndel precum grăește vulgul! Din păcate, statutul ei de „fostă țiitoare” la care a fost obligată să recurgă i-a interzis să poată avea vreo fotografie publică să o vadă și alți muritori, ca să o poartă admuira. O fi gelos domnu Sandu? Poate, dar motivul este cu siguranță altul…
Între donșoara Ioana și dom Sandu Rafila – ministrul sănătății – ar fi o diferență la prima vedere de cca 5, 8 – 10 ani. Nu mai mult, dar poate chiar mai puțin. Prin urmare, este cât se poate de plauzibil că ceea ce se zvonește în gura mare, este adevărat. Adică că cei doi ar avea un copil împreună.
Că Rafila are un copil de care se ferește să recunoască ca și dracul care fuge de tămâie, am auzit chiar eu personal, cu urechile mele clăpăuge, întâmplător într-o seară la canalul Realitatea, unde realizatoarea de notorietate Anca Alexandresecu – unul dintre puținii jurnaliști din România independenți și cu probitate morală – îl „apostrofa” în lipsă pe domnul ministru Rafila, cu un zâmbet enigmatic la colțul gurii, că deși se știe că ar avea un copil, acest fapt nu este nicăieri de găsit pe niciuna din Declarațiile de avere ale lui Săndel, dar doamna Alexandrescu a promis că face săpături, își cumpără și un excavator dacă va fi nevoie, ca să-l dezgroape din tenebrele în care îl ține închis pe acel băițaș care nu se poate bucura ca toți copiii să spună la școală celorlalți colegi că este fiul lui Tata, care este Ministrul actual al Sănătății…
Ce să faci, sunt oameni și oameni, câteodată unele funcții te obligă să duci o viață dublă cât mai departe de ochii lumii, însă asta nu cred că îți permite să calci cu bocancii în viața altor semeni așa cum a crezut de cuviință CEO Ioana Țoncu.
Înțelegi madam? Tu – indiferent de competențele pe care ți le arogi – nu ai fi avut dreptul niciodată cât trăiești în această lume în care majoritatea credem în Dumnezeu, să-mi interzici mie să mă pot deplasa liber cu forța brațelor pentru că nu mă pot deplasa cu două picioare, ci doar cu căruțul de invalid!
Nu ai fi avut niciodată dreptul cât trăiești tu pe lume să dispui – ca să măriți profitul multinaționalei – să constrângi partenerul BGS să înghesuie pacienții în acele sicrie pe roți pentru a eluda statul de bani la vedere!
Probabil că tot tu măi dragă Ioana ai fost cu Săndel al tău și în spatele convertirii „bozgorului” pus cu mâna murdară la conducerea CNCD ca să mă anihileze și să nu-mi dea dreptate! Evident, că fiind CEO la multinațională, dispui de oricâți bani vrei tu și cine o mai fi în spatele tău și angajezi ditamai Casa de Avocatură ca să se lupte cu un pacient olog, dar care are mult mai multă minte decât v-ați putut voi toți să vă închipuiți vreodată și din cauza căruia trebuie acum să scoateți de unde știți mulți bani negri să plătiți șpăgile care să blocheze Sistemul să nu vă termine și să faceți uz de multă influență politică a lui Conu Săndel ca să intervină la „suptordonați” și să evite recunoașterea unor mârșăvii!
Draga Ioana, îți reamintesc că absolut nimic din toate acestea nu s-ar fi întâmplat și tu nu ai fi fost nevoită să te lauzi în CV-ul tău de pe Linkedin că „ai dobândit în ultimul timp experiență și în managementul crizelor”, că acum cred că regreți că ai această experiență…
Dar încă o dată explic în clar, ca să vă intre foarte bine în cap tuturor: nu mi-am dorit în viața mea să fiu nevoit să mă lupt pe viață și pe moarte acum la apus, din nou, cu un Sistem, dacă nu ar fi existat în conducerea Centrului Iași al Fresenius cele două menajere ale Profesorului, două creaturi pline de răutate și de trufie care au considerat că la valoarea lor nu pot trece cu vederea un biet pacient imobilizat într-un scaun de invalizi asupra căruia ele au drept de viață și de moarte avându-l în spatele lor pe Profesor, cu care ele sunt legate cu fire nevăzute și ăla e dispus să le satisfacă măcar orgoliul… Mai ales că menajera Daniela Toma a pornit în viața de adult aproximativ asemănător cu tine stimată CEOIoana, adică a absolvit inițial ISE-ul la Iași și când a ajuns în siajul Profesorului, a crezut că te poate lua drept exemplu și într-o zi poate îți va lua locul. Pentru asta, că a simțit că are toate defectele necesare cerute postului – adică răutate sufletească, trufie, lăcomie, dorință de putere – ea a tot sperat și acționat ferm.
Deci lui Dana Toma trebuie să îi mulțumiți în primul rând pentru tot ce trăiți astăzi, că fără ticăloșiile inițiate de ea eu nu aș fi demarat niciodată aceste acțiuni și nu mi-aș fi făcut publică viața acum la apusul ei…
Parafrazând o poezioară din copilăria mică, o pot azi spune așa:
Deși am lăsat pe mai târziu abordarea acestui capitol pentru a vă introduce treptat în lumea dializei controlată la Iași de mafie prin familia Profesorului Adrian Covic, a venit totuși timpul să adaug în peisaj și renumita firmă românească BGS (Bart Guard Services), fondată prin 1994 de un anume Bogdan Oprea.
Acest serial nu l-aș fi scris niciodată și nu l-aș fi găzduit pe blogul meu dacă ticăloșii cărora nu le-am făcut niciun rău, nu le-am produs nicio pagubă, nu s-ar fi apucat doar dintr-o nemărginită TRUFIE și sete de putere să-mi arate ei mie că EI SUNT PUTEREA, mărirea și chintesența vieții! Niciodată în viața mea nu mi-ar fi trebuit la cei șaptezeci de ani împliniți să mă apuc și să fiu nevoit să-mi apăr libertatea firească a oricărui om lăsat de Dumnezeu pe Lume, dacă aceste ipochimene cu denumirea de „creaturi” nu mi-ar fi deranjat liniștea ultimilor ani din viață!
Primind după lungi insistențe abia prin aprilie 2023 o copie după Hotărârea CNCD care a devenit dovada mea irefutabilă că CNCD a fost supus unor acte grosolane de corupție de putere – cu foloase materiale necuvenite primite ca șpagă potențial de Președintele instituției Asztalosz Csaba Ferencz și/sau de subalternii care au lucrat efectiv la instrumentarea cazului meu – ori prin presiuni politice exercitate direct de conducerea firmei Fresenius Nephro-Care București, prin interpuși precum Casa de Avocatură angajată, am transmis structurii centrale a DNA București această Hotărâre, drept o nouă probă la Plângerea penală făcută de mine la data de 18 aprilie a.c.
Conform crezului și stilului meu de cetățean prost și umil care se plânge statului căruia îi aparține și îi plătește impozite și taxe docil și înțelegător, iar acesta trebuie să-i facă dreptate și să-l ajute atunci când cetățeanul îi cere ajutorul, când formulez o plângere, o petiție sau un memoriu, o fac obligatoriu celui mai înalt for al acelei instituții, ca să se cunoască speța și cauza mea la cel mai înalt nivel, să nu avem apoi vorbe la un eventual proces că ăia nu au știut… Desigur, că niciodată – dar niciodată – nu trag speranța că ce scriu eu va fi citit de Președintele aflat în plăceri la Sibiu sau la o partidă de golf pe schiuri la Șureanu, sau că ar ajunge la premier sau la ăl mai mare gușter de la instituție, ci cel mult la un Șef de cabinet al acestuia sau vreun secretar sau consilier personal, care vrea – nu vrea, îi poate spune la o cafea cu o dactilografă pe genunchii ce trosnesc deja pe la încheieturi datorită vârstei, despre un țicnit care le scrie „pă bune” despre o treabă serioasă care chiar ar fi de competența lor să o rezolve. Viața mi-a demonstrat că în aceste situații, acel for suprem la care eu din prostia mea de contribuabil idiot mă adresez cu speranță, se debarasează iute de cartoful fierbinte care îi frige palmele pavoazate cu un ghiul discret de aur cu un briliant pus pe inelar lângă degetul cel mic cu o unghie lungă și ascuțită, iar ei dirijează cu bună știință spre un for subaltern acea petiție – eventual cu o apostilă plină de „indicății” – cum să soluționeze subalternii hârtia.
Prin urmare – știind dinainte traseul care îl va lua Plângerea mea penală până va deveni hârtie igienică sau până va fi trimisă la un dormitor situat în fundul unui fișier din podul altei instituții, eu tot i-am făcut să audă despre corupția care mi-a cauzat prejudicii de neiertat în viața mea – pe ultima sută de metri.
Așadar, fără să stau pe gânduri după ce am în mână dovada palpabilă că Fresenius Nephro-Care București a apelat la jocuri murdare și prin corupție de putere și-a făcut dreptate singură bătând cu pumnul în masă la niște jeguri ticăloase precum CNCD și iudele care sălășuiesc acolo, iar eu i-am dat în gât la omologul lui Codruța de la DNA, care se dă mare mahăr în chiseaua cu zahăr, iote ce le-am scris „pă scurt” în Plângerea penală…
„Plângere Penală
Împotriva numițilorAsztalos Csaba Ferenc – PreședinteleConsiliului Național al Combaterii Discriminărilor, Popa ClaudiaSorina – membru Colegiu Director al CNCD și
Voinea Florentina – consilier juridic superior la SACD, împotriva cărora solicit să se efectueze cercetări cu privire la săvârșirea faptelor prevăzute și pedepsite de legea penală, respectiv acte de corupție cu primirea de foloase necuvenite, sau șantaj și presiuni comise asupra lor – care este tăinuit – de reprezentanți ai firmei multinaționale Fresenius Nephro-Care București.
Primul – în calitatea sa de Președinte al CNCD – fără a cărui știință și aprobare nu ar fi fost posibile faptele, al doilea în calitatea de Membru în Colegiul Director al CNCD care a coordonat și supervizat răspunsurile date subsemnatului, iar ultimul, în calitatea de Consilier juridic care a formulat efectiv răspunsurile și a redactat aceste acte către mine.”
Cu alte cuvinte, de ce s-o doară numai pe mama și să n-o doară și pe mă-ta?
Iar revin și vă zic de faptul că nu aveam absolut nicio așteptare atunci când am asmuțit DNA-ul pe jegurile de la CNCD! În primul rând că eu din scaunul meu de invalid aflat la Iași nu aveam nicio probă materială despre actul propriu zis de corupție. Nu dețineam nicio înregistrare telefonică, filmare sau fotografie care să dovedească și să probeze momentul când „șeful departamentului juridic” – adică un jurist angajat cu pile mari la Fresenius Nephro-Care București, a fost chemat la CEO Ioana Țoncu care i-a trasat sarcină să meargă la firma lor de Casă de Avocatură și să înmâneze patronului un plic format A5 cu o sumă babană în euro, sau cu un bilet de avion alături de un Ticket cu un sejur în insulele Seichelles sau prin Bermude, valabil pentru o familie cu 3-5 persoane?! Iar această Casă de Avocatură să meargă în calitatea de angajat de multinaționala Fresenius Nephro-Care la PreședinteleCNCD cu darul în mână și după ce îi înmânează plicul baban cu 20000 de euro și biletele de vacanță să spună înmânând o carte de vizită cu număraul de telefon, că „începând de acum țineți legătura doar cu mine și ascultați numai ce vă transmit eu!”
Sau nici nu aveam dovada când CEO Ioana Țoncu îl sună pe ministrul sănătății Alexandru Rafila și îi cere să rezolve cu o cerere către Kelemen Hunor – liderul UDMR – ca Astalosz Csaba Ferencz de la CNCD să se supună indicațiilor transmise de ea prin Casa de Avocatură, că „atunci bine îi va mai fi”… Domnul Sandu Rafila, cu o voce drăgăstoasă, de părinte vinovat, i-ar fi spus „fii liniștită Puișor, Sandu rezolvă orice poruncă îi dai tu!”
Eu nu aveam nimic din toate astea, dar intuiam 100% că ele există și doar e chestiune de voință politică pentru ca DNA București să dispună după Plângerea penală făcută de mine structurii din subordine să institue un filaj electronic asupra a 2-3 numere de telefon după ce în prealabil ceruse aprobarea unui Judecător de drepturi ca să declanșeze acest filaj în interesul unei anchete de corupție la nivel înalt…
Eu știam CE TREBUIE să facă ȘI CUM să procedeze o instituție a statului român în asemenea caz, însă la fel de bine cunoșteam că nimeni în actualul context de corupție și de dictatură globalistă nu ar mișca un deget să facă ceva, având în vedere persoanele acuzate și unde duc firele…
După ce la scurt timp DNA mă anunță că a înregistrat Plângerea Penală și că a dat-o în lucru la Secția specializată așa cum arată copia de mai jos,
la cca încă o săptămână de „manopauză”, DNA București îmi răspunde printr-o adresă lapidară că „a trimis Dosarul cauzei privind plângerea penală la Secția Iași a DNA spre competentă rezolvare”…
Asta mi-a stârnit hohote de râs că totul se desfășura exact – punct cu punct – conform unui scenariu scris de un prezicător meseriaș așa cum mă consideram. De fapt pe mine m-a interesat doar un singur lucru: să se înregistreze pe numele jegurilor de la CNCD o Plângere penală pentru acte de corupție, care cândva va fi cel puțin un sâmbure în jurul căruia se va forma un fruct care va crește și se va coace până ce va fi cules de pe creangă! Știam cu precizie că nu voi primi satisfacție pentru că acum totul este comandat politic în structurile de Justiție, iar mișcarea DNA București mi-a dovedit din plin că judec bine și lucid.
Ca să le arat că eu cunosc prea bine tertipurile la care se face apel, am avut tupeul să le spun asta de la obraz, asta ca să nu fie loc de echivoc între mine și ei.
„…Așa cum v-am precizat într-o corespondență anterioară, „din stradă”, de la Iași, transmiterea cazului meu la Secția DNA Iași se vede ca o intenție clară de a trimite Dosarul la dormitor, ca să se culce. Probabil că în acest caz, cartoful este mult prea fierbinte într-un an preelectoral ca să nu frigă mâinile unor oameni ce nu vor să deranjeze actuala clasă politică…. Așa se vede din stradă! Nu mă îndoiesc că sunteți copleșiți de muncă și chiar aveți cazuri foarte grele, cu „marea corupție”, așa că o plângere făcută de un cetățean anonim care este ostracizat pe nedrept de un etnic maghiar care conduce „în mod democratic” o instituție a statului român – creată în mod special ca să dăm bine la UE și să îndeplinim condițiile de aderare tocmai pe probleme de DISCRIMINARE – vi se pare o absurditate și o obrăznicie căreia în cel mai fericit caz nu-i veți răspunde, sau îl veți „1liniști” împingând cazul, rostogolind-ul, până „nebunul” iese din peisaj, sau până omul incriminat își va pierde din considerente politice funcția actuală, sau până când va fi o schimbare politică fundamentală în România și toate structurile actuale bazate pe corupție și pe dreptate aleatorie, vor aduce cazul în actualitate și poate altă conducere a DNA va hotărî să se ocupe corect de caz. Asta este ceea ce cred eu după cum arată lucrurile și după cum au demarat „cercetările”.
Este că vă așteptați ca deja să fi fost lichidat până acum? Să fi intrat un camion în mașina cu care merg la dializă, să mă fi împușcat un lunetist dintr-un elicopter SMURD care zbura deasupra Iașiului taman când ies eu din casă, orice, mai gândiți-vă și voi, nu mă lăsați numai pe mine!
Nooo….Încă m-au lăsat să fac valuri, că lor chiar le convine! Le convine al naibii de bine să mă lase să produc dovezi și să le dau firul anchetei pe care o vor finaliza în jumătate de oră atunci când roata se învârte și acești ticăloși cu chip de om vor deveni ținte principale! Evident, tot politic. Când globalismul va deveni public ce a fost hitlerismul fascist după înfrângerea Germaniei, așa va fi și Alexandru Rafila, Ioana Țoncu, Adrian Covic, dar și slugile lor apropiate care vor avea deja întocmite Dosare penale pentru complicitate la fărădelegi, că un nebun cu mintea ageră precum Gabriel Mihăilă și Titi Tibincu au fost obiectul răzbunării mafiei halatelor albe.
Prin urmare, așa cum prevăd Protocoalele existente încă în vigoare făcute de pe vremea lui Monica Macovei și madam Prună de la Justiție, împreună apoi cu Coldea și Kovesi, cu Augustin Lazăr și alți criminali împotriva poporului român, au legiferat!
SRI deține control absolut asupra tuturor spețelor care ajung la Justiție și el hotărâște în peste 80% din cazuri asupra soluțiilor care trebuie date! Asta se petrece chiar acum în cazul discriminării mele și a abuzului făcut aspra mea de niște trepăduși aflați pe o treaptă de foarte jos a Sistemului, însă Cazul nu este nici pe departe rezolvat, încă cercetările de tot felul sunt stopate ca o aparență că ticăloșii fac jocurile, sunt lăsați să decarteze bani murdari pe șpăgi ca să astupe găurile pe unde curge apa murdară, însă în această perioadă, toate instituțiile de forță care nu au voie acum să se exprime cât de cât legal și corect, adună probe, completează profile, culeg informații pentru ziua când se va întoarce roata și când toate aceste instituții vor fi decapitate la comandă, iar în locul celor care vor dispare vor veni POATE oameni noi, care mai au vreun dram de credință în Dumnezeu și un sâmbure de patriotism.
Iar eu nu am pierdut încă decât APARENT libertatea mea de mișcare ca om liber oriunde pe teritoriul țării mele și chiar împiedicat, mintea și cugetul îmi rămân libere acționând fără nicio teamă împotriva călăilor atâtor oameni nevinovați.
După ce m-am plâns împotriva parchetelor către Inspecția Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii despre inactivitatea parchetelor cărora le-am adresat Plângeri Penale, la o săptămână distanță am avut primele reacții, când am fost căutat telefonic de o agentă de poliție de la Secția IV care avea îndatorirea să mă audieze și mai apoi de un Comisar de poliție de la DNA Iași, în același scop. Și asta a fost o măsură de fațadă, un arc al Sistemului pe care l-am declanșat apăsând corect pe un buton, dar care avea să-mi dovedească mie că SRI nu doarme și a intervenit imediat să oprească acțiunea declanșată de Inspecția Judiciară, care a fost oprită imediat – cea ce dovedește că SRIeste în toate, e-n cele ce sunt// și-n cele ce mâine vor râde la soare// E-n pruncul din leagăn,//e-n bobul mărunt,// e-n viața ce veșnic nu moare.// (parafrază după poemul „Partidul”, al poetului ieșean Mihai Beniuc, scris pe vremea anilor de glorie ai comunismului).
După ce mi-a dovedit ce putere are în lumea Justiției și că procurorii știu de stăpân ascultând de frica lor ca for tutelar, Inspecția Judiciară a făcut „la stânga-n-prejur” și s-a supus iute SRI, care în urma plângerii unor procurori de la Iași „că este un nebun care n-are mamă, n-are tată” (acu chiar n-am), a atenționat să nu mai dea curs plângerii subsemnatului și să nu mai pocnească din biciul de rahat care sperie pe domnii procurori…. Așadar, am beneficiat totuși la domiciliu de niște „anchetatori” de la Secția IV de Poliție și de la DNA Iași care au încercat fiecare cu experiența lui și cum i-a dus capul să „mă audieze” la domiciliu, deoarece nicio instituție din Iași la această oră nu este dotată cu o rampă regulamentară de acces conform legii care să permită și unui invalid pe căruț să ajungă în sediile lor. Prin urmare, știind acest lucru, le-am cerut să vină la mine acasă, pe terenul meu de luptă, ceea ce a făcut să le creez o stare de disconfort vădit și să constat că nu toți stăpânesc nici legislația și nici bunul simț elementar în a ancheta un caz mai special.
La data de 10 septembrie 2022 am făcut primul pas în încercarea de eliberare din pânza păianjenilor țesută în jurul meu de „familia cap de mort” Profesor și Menajerele lui. Pentru că deși menajera Dana Toma s-a arătat a fi fost vârful de lance, este evident că a fost secondată umăr la umăr și de colega ei din conducere, „duamna menajeră Doina”. Fac deci o sesizare la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. Dar mai întâi hai să vă spun „cine este acest Consiliu și ce vroiește el”…