Cu toate că „epoca de aur” şi-a pus o serioasă şi nefastă amprentă pe faţa oraşului, cu un pic de inteligenţă şi efort, am putea gîndi să punem în valoare ceea ce ne-a rămas.
Folosind şi coroborînd acţiunile ce le-am propus în subcapitolele anterioare ( vezi transportul public, sistematizarea circulaţiei ) , se poate gîndi crearea unui perimetru istoric – turistic – delimitat de exemplu de Bd. Ştefan cel Mare şi Sfînt ( Hotel Traian – Palat ), str. Costache Negri, Armeană, Cuza Vodă. Obiective turistice fixe: Mitropolia Moldovei, Catedrala Catolică, Palatul Roznovanu, Biserica Trei Ierarhi, Palatul Culturii, Biserica Bărboi, M-rea Golia, Teatrul Naţional.
Aşa cum am arătat la capitolul anterior, în acest perimetru vor circula numai trăsuri trase de cai ( birje ), minicare electrice, titicare, iar pe perioada de iarnă, sănii trase de cai. Aceste vehicule de transport pot fi dotate cu simple aparate audio – astfel calculate în funcţie de traseu, în limbi de circulaţie internaţională europeană – care să explice turistului străin în limba pe care o alege, pe lîngă ce obiective trece, ce poate observa în stînga, în partea dreaptă, etc. Acolo unde va fi stabilit, vehiculul de transport se opreşte, turiştii intră în acel obiectiv, unde sunt întîmpinaţi de ghizi profesionişti care le vorbesc în limba de circulaţie pe care o solicită. Studenţii de la Istorie pot avea un job excelent pe lîngă burse lucrînd ca şi ghizi.
Autovehiculele electrice pot fi deservite vara de studenţi absolvenţi ai unor cursuri de ghizi, care vorbesc fluent 1-2 limbi străine.
Perimetrul istoric va fi la dispoziţia turistilor şi localnicilor pietoni, va fi înţesat la tot pasul cu terase şi cafenele pe trotuar, restaurante-terasă cu bucătărie neaoş moldovenească, folosind reţete arhaice, dar autohtone.
La terase vor cînta în surdină numai orchestre şi tarafuri – costumaţi adecvat. Pe stradă, vei întîlni personaje costumate de epocă, în stil fanariot, de curte, sau interbelic. Ei pot fi studenţi cu job part-time şi vor putea vorbi cu turiştii, le vor putea da informaţii turistice despre obiective de vizitat, pliante cu mînăstirile Iaşului şi Nordului Moldovei, se vor poza cu turiştii, iar în plus, vor anima strada.
Firmele de turism locale pot organiza „turul Iaşului” cu autocare speciale care pot parcurge trasee spre Cetăţuia şi Galata, spre Grădina Botanică şi zona de agrement Ciric, unde turiştii străini ar putea admira în exclusivitate singurul telescaun care pleacă de nicăieri şi duce niciunde, ca un brand al realizărilor edilitare din anii deceniului doi ai primului secol din mileniul trei….
Iată aşadar cîteva potenţiale măsuri care să aducă Iaşul în circuitul turistic internaţional şi mai ales ca punct de plecare în Nordul Moldovei.
Darea în folosinţă a noii piste de la Aeroportul Iaşi trebuie să ne aducă prin programe deştepte a firmelor turistice româneşti, vizitatori pentru mînăstririle din Bucovina. Inevitabil hotelurile din Iaşi vor fi mult mai căutate şi de companiile aeriene care vor trebui să asigure şi condiţii de cazare truriştilor ce din diferite motive li se amînă zborul, sau pur şi simplu care vor avea ca bază de plecare Iaşul spre destinaţiile din judeţele Neamţ şi Suceava.
Aceste măsuri nu pot fi luate decît de o administrare modernă, liberă şi neînchistată, de oameni deschişi la minte şi dornici de o schimbare a stării de fapt actuale.
Avem nevoie de infrastructura CF in buna stare, de şosele perfecte spre toată Moldova – bine întreţinute şi modernizate.