sigla PNL

SFÂNTA TINEREŢE…LIBERALĂ

Aşa cum am mai scris în diverse comment-uri pe Facebook, politica de Bahlui are menirea nu doar să ne oripileze, ci chiar să ne îngrijoreze. Asta din punctul de vedere al societăţii civile care este frămîntată acum de o acţiune pe cont propriu pentru strîngerea de semnături în vederea declanşării unui Referendum pentru demiterea anticipată a Criminalului de tei.
Cu toate că am strigat în repetate rînduri că societatea civilă în general şi în special aceea de la Iaşi este lipsită de coeziune şi forţă, fiind sistematic fărâmiţată şi anihilată de clasa politică, cei care îşi închipuie că fac politică la Iaşi sunt doar nişte jalnice şi triste figuri cu morgă şi ştaif care se dau în stambă prin diferite cluburi şi cafenele, iar uneori se exprimă penibil prin mass-media „de casă”.
Din partea PSD-ului, publicul ieşean chiar nu mai are niciun fel de aşteptări după cei douăzecişicinci de ani de Guvernare Locală de cînd se află la putere escamotaţi trecător şi prin alte formaţiuni politice.
În schimb, societatea civilă din Iaşi are mari aşteptări de la partidul de opoziţie care a cîştigat alegerile prezidenţiale pe valul de ură şi silă antiNichita şi implicit antiPonta.
După fuziunea „contra naturii” dintre PDL şi PNL, la nivel de ţară, asistăm la un fel de dragoste cu forţa şi la nişte chinuri ale facerii ale domnişoarei Alina Gorghiu – obligată să-l ia de bărbat pe boşorogul Vasile Blaga şi gaşca sa de curve. Penale şi politice.
Dacă PNL-ul a apucat deja o curăţire cvasigenerală de fosile profitoare începînd cu emblematicul Relu Fenechiu, la PDL se pare că în foarte curînd vom asista la o curăţire făcută de către DNA, încît vei număra pe degete pe aceia care vor mai rămîne în structurile de conducere.
Aceasta este o falsă problemă menită să le dea liberalilor din provincie sentimentul că doar ei mai contează, că doar ei au valoare şi prin urmare lor le sunt cuvenite toate funcţiile şi onorurile.
Iarăşi vin şi spun că la Iaşi avem o situaţie cutotul şi cutotul aparte şi anume Filiala PDL Iaşi este constituită în majoritate de vechi membri PNL sau PNŢcd – cîţiva din PD – care s-au adunat în PDL oarecum forţat după ce Relu Fenechiu cu cîţiva tineri de aceeaşi factură ca şi el (arivişti, oportunişti, carierişti), au căpuşat şi acaparat Filiala PNL prin 2002, eliminând de atunci sau forţând unul câte unul pe vechii membri să plece. Dau aici ca exemplu doar pe Prof. Dr. Dumitru Oprea – fost Rector al Universităţii Al. I Cuza din Iaşi. Acesta a fost izolat de gaşca fenechistă şi a plecat din partid luînd după el organizaţii întregi şi membri de valoare ce s-au văzut nevoiţi să-şi caute alte orizonturi de manifestaţie politică.
Nimeni nu bănuia pe atunci că şi PDL sub Băsescu va ajunge catastrofa politică ce s-a întipărit în mintea românilor ca distrugător de ţară, ca o pacoste a naţiunii!
Totuşi – trebuie să remarcăm şi să spunem deschis ca un paradox – la Iaşi guvernarea PDL-istă (cu mici excepţii la nivel de vreun subprefect sau directori ale unor deconcentrate) nu s-au petrecut fapte grave de corupţie în Administraţia portocalie, ba chiar sunt infime faţă de Administraţia „roşie” şi „galbenă” a pesedeilor şi liberalilor încumătriţi în USL!
Din păcate, după intrarea lui Fenechiu în puşcărie, la conducerea PNL Iaşi au rămas numai locotenenţi de ai săi cu aceeaşi mentalitate şi sete de putere, oameni fără scrupule, puşi cu orice preţ să facă avere după modelul pesediştilor nichitişti.
Culmea culmilor dacă te uiţi acum la Filiala Iaşi a Noului PNL n-ai să găseşti decît tinerei de până în 42 de ani care au început – după ifosele şi mintea lor – să facă politică încă din facultate, fiind răsplătiţi pentru loialitatea faţă de „guru” cu diverse funcţii şi demnităţi mult prea mari pentru mintea şi experienţa lor, care i-au copleşit…
Ce avem astăzi la Iaşi?
Păi avem în fruntea Filialei pe Cristian Adomniţei ajuns ministru prin voia lui Relu Dumnezeu la Învăţămînt pe cînd aproape că nu terminase stagiatura şi asta l-a făcut să-şi închipuie că este plin de calităţi pentru că a prins din zbor nişte lecţii de viaţă la o vîrstă cînd alţii visează să capete puţină experienţă să o poată trece în CV.
Fără îndoială că domnul Adomniţei este înzestrat nativ cu nişte calităţi manageriale pe care şi le-a desăvîrşit învăţînd la Şcoala Vieţii. Se spune – şi pot afirma din propria experienţă – că cel mai uşor înveţi să înoţi nu de pe malul bazinului, ci atunci cînd cineva te îmbrânceşte în apă şi de nevoie începi să dai din mâini şi din picioare. Aşa s-a văzut şi Preş la C.J. Iaşi pus pe valul de ură antibăsistă al populaţiei în 2012 şi aici trebuie să recunoaştem că domnul Adomniţei a făcut faţă cu mult succes funcţiei, având nişte realizări marcante, chiar dacă succesele obţinute pare că i-au cam luat minţile.
De ce a avut Adomniţei succes la C.J.? În primul rînd pentru că face parte dintr-o altă generaţie de politicieni dornică de afirmare care se bazează pe alt tip de învăţătură dobândită după 90.
Pe de altă parte, faptul că a absolvit o facultate tehnică, că stăpâneşte tainele calculatorului şi – ca fost ministru – a avut contact cu Programe de finanţare, i-au dat un ascendent faţă de toţi predecesorii săi.
Dacă în plan managerial dă dovadă de pricepere şi a obţinut succese remarcabile în cei doi ani de activitate – ca lider al PNL, deci ca om politic – domnul Adomniţei dă dovadă de un infantilism politic care te îngrozeşte!
Trebuie spus faptul că dacă prostiile şi lipsa de experienţă sunt de la funcţia cea mai mare în partid, este evident că şi subalternii săi direcţi sunt numiţi pe funcţii tot nişte oameni infantili în politică.
Se vede de la o poştă că nu au arta analizei, arta negocierii, a concilierii, sunt copleşiţi de un orgoliu nemăsurat care pur şi simplu îi orbeşte şi le ia minţile.
PNL Iaşi – în ciuda aşteptărilor societăţii civile după alegerea lui Klaus Johannis – se comportă penibil şi vizibil timorat în faţa Mafiei Roşii condusă de Nichita.
Este evident că lipsa de curaj în atacarea directă şi frontală a fărădelegilor primarului se datorează perioadei de coabitare totală cu PSD-ul prin Consilierii Locali la primărie şi la C.J. precum şi a funcţiilor de „vice” deţinute de Marius Sorin Danga – poate exemplul de cel mai mare oportunist carierist aflat în structura de conducere.
Asta evident că împiedică PNL-ul să se comporte clar şi franş, să ia atitudine şi ca un partid de opoziţie cum se pretinde – să devină vectorul de schimbare a actualei clase politice.
Întinerirea forţată a partidului făcută de Relu Fenechiu pe criterii proprii de obedienţă a creat o prăpastie între membri, astăzi nemairămânând în structurile de conducere oameni peste 50 de ani care să aibă un cuvânt cu greutate de spus, cu excepţia unor fosile fără valoare care au fost propulsate de acelaşi Fenechiu pe post de parlamentari – în funcţie de suma cotizată în buzunarele sale.
Toate acestea au drept consecinţă o politică făcută după ureche de nişte neofiţi ajunşi pe nişte funcţii şi nişte demnităţi despre care învaţă acum din mers la Şcoala Vieţii.
PNL Iaşi are oameni de valoare care – sub îndrumarea unor politicieni mai în vîrstă care au fost alungaţi cîndva din partid de Fenechiu şi gaşca lui – ar fi putut performa şi s-ar fi putut impune nu numai pe plan local.
Cu toate că societatea civilă se frământă şi s-a produs oarece emulaţie nemaiântâlnită până azi, liberalii de la Iaşi se complac într-o veşnică petrecere pe reţelele de socializare şi cluburi. Este foarte normal, Tineretul Liberal este la vîrsta cînd acţiunile lor se împletesc cu acţiunile şi manifestările specifice vîrstei, dar dacă cei de 20-30 de ani sunt euforizaţi de training-urile şi party-urile de prin cluburi sau de escapadele periodice la Bucureşti la cîte un eveniment naţional unde este nevoie de galerie, „şefii” cu doar maximum zece ani mai în vîrstă achiesează din plin la aceste manifestări festiviste în cel mai pur stil americănesc fără a dovedi publicului votant o cît de puţină maturitate în gîndire şi acţiune.
Trebuie să înţelegem faptul că şi la conducerea centrală a partidului se află conform dorinţei „unora” o suavă domnişorică ce pare să aibă ea însăşi mentalitatea festivistă şi îmbăţoşată care speră să suplinească lipsa de experienţă cu acţiunile belicoase şi pline de inocenţă de a se burica la lume fără un substrat solid.
Este cel puţin hilar să vezi după cinci ani de conducere matură şi profesionistă a unui Crin Antonescu pe suava domnişorică dându-şi aere şi ifose pentru că este pusă cu mâna de herr Klaus şi manipulată evident.
De sus se transmite şi se induce şi în teritoriu ideea că ăsta trebuie să fie stilul, că sunt de ajuns nişte buricături pline de emfază politicianistă cu care vor reface clasa politică.
Că nu este şi nu va fi aşa, o demonstrează politicienii liberali actuali de la Iaşi.
Ca să dovedească imaturitatea sa, dar şi orgoliul nemăsurat şi exacerbat – dorinţa cu orice preţ de mărire şi slavă – este de remarcat declaraţia recentă a Preş-ului Cristi.
Dumnealui „nu excude posibilitatea de a candida la primărie”! Ce înseamnă asta? Păi asta înseamnă imaturitate, nehotărîre, credinţa că funcţia de primar de Iaşi este mai vizibilă decît aceea de Preş la C.J.!
Acum nu mai contează laudele şi aprecierile la rezultatele muncii sale pe funcţia aceasta, i se pare că ar putea obţine onoruri mai mari şi mai multe, că s-ar putea căpătui mai uşor ca primar decît ca Preş la C.J.
În loc ca PNL-ul să ducă în prezent o politică vizibilă de forţă, să se facă auzit glasul său pe toate ungherele mass-media referitor la oameni, la proiecte, să întîlneşti peste tot poziţia lor referitor la orice problemă frămîntă societatea civilă, asişti numai la poze, like-uri şi flirturi ale unor cavaleri şi domnişoare preocupaţi doar de Ziua Îndrăgostiţilor, de Dragobete sau de nişte traininguri pe teme abstracte susţinute de cîte vreun semidoct cu o funcţie vremelnică şi prematură în partid.
Le studiez blogurile unor inşi care se vor a fi percepuţi conducători actuali şi oameni cu potenţial mâine, inşi ce au dobândit sau sunt pe cale să dobândească curând titluri de doctor în ştiinţe…
Amarnice banalităţi, filozofie de berărie, mestecături de aer rarefiat! Te întrebi cu îngrijorare: asta e clasa politică de mâine cu care vrem să o schimbăm pe actuala ticăloşită? Nenorocire! A crescut şi s-a format în umbra actualei, cu aceleaşi metehne şi aceeaşi suficienţă, cu aceleaşi dorinţe de bine personal. Şi pentru ei politica se face pentru interesul propriu şi nu pentru oameni!
În ipoteza că societatea civilă – prin absurd – ar reuşi să declanşeze chiar Referendumul de demitere a Criminalului de tei, Opoziţia ar fi trebuit demult să freamăte cu oameni şi programe alternative puse în dezbatere prin orice mijloace în faţa societăţii civile! Ar fi trebuit să vezi că se porneşte o competiţie adevărată internă în partid ale unor inşi de valoare care să vină cu soluţii şi programe proprii supuse dezbaterii publice. Asta înseamnă politică responsabilă şi adevărată!
Suntem bombardaţi la patru ani de nişte cărţulii stufoase construite semidoct de „un colectiv” de tinerei care în viaţa lor n-au construit o budă de lemn la ţară, n-au cumpărat cu acte un kil de cuie şi nu l-au scăzut din contabilitate dar îşi închipuie că fac politică dându-se în stambă cu buzele înconjurate de barbă ţuguiate în mod snob.
Sfânta tinereţe liberală!