consilieri

AI SIMŢIT-O, TÎRTANE!

Am avut răbdare. Ştiam cum o să se termine. Nici nu s-ar fi putut termina altfel. De ani buni mă chinui şi dirijez malefic din umbră acest proces…
Mai întîi am ţipat după ajutor. Nu prea m-au băgat în seamă mulţi. Ăsta era stilul. Unii erau prea şmecheri, alţii erau prea mari, alţii din pură invidie…
Apoi s-au trezit. Au înţeles că ceea ce spun eu chiar nu-i prostie! Am militat de cînd lumea să se unească toate partidele din opoziţie contra Huţupanului Inept şi a armatei sale de dobitoci, dar orgoliile au fost mereu prea mari şi de deştepţi ce erau, nu încăpeau două lepre în aceeaşi încăpere.
A fost nevoie ca Antonescu să rupă USL-ul – mama ticăloşilor ce acaparase puterea – ca să intre dihonia şi la Iaşi. Aici nişte limbrici au coabitat dintodeauna fără a ţine seama de hîrtia neigienică semnată de ponta şi băsescu. Aici, nişte oportunişti politici făcuţi la ceas de beţie de o curvă liberală cu un mîrlan socialist chiar s-au născut cu dragoste pentru ambii părinţi. Şi tatăl inept cu retard şi mama ajunsă penală după ce a stricat casa, au adus pe lume o droaie de plozi fătaţi precum caracterul lor, moştenind de la ambii părinţi genele ticăloşiei şi a falsităţii.
Şi curvarul inept nu s-a săturat să reguleze numai penala liberală cu care ca boul s-a însurat, nu! A mai umblat şi prin vecini la cealaltă curvă portocalie care a preferat rolul de amantă oficială şi a fătat şi asta nişte copchii handicapaţi ce sunt la fel de ticăloşi şi retardaţi ca tatăl…Azi, verişorii între ei se mănîncă unii pe alţii de la avere.
Revin. Abia după multe insistenţe ale mele cîţiva copchii portocalii au înţeles că-i învăţ de bine şi nu de rău. Au pus rapid de-o societate civilă falsă, escamotată într-un ONG cu un titlu sugestiv „Iaşul ar iubi – vezi Doamne – teii” şi cu nişte trompete nichelate organizate în formaţie ca pachet compact de suflători, au început ca din proprie iniţiativă să tragă cu praştia în geamurile Huţupanului Inept.
Pe mine exact asta m-a interesat. De unul singur, sau cu foarte puţini oameni de bine ca Virgil Iordache, oricum nu puteam face prea multe. Dar cu puţină minte, întărîtînd de fapt familia curvei portocalii şi rîzînd copios de copii curvei liberale ce se vedeau dezmoşteniţi şi asmuţindu-i asupra tatălui retardat, asta da, era la îndemînă.
În paralel am avut grijă prin scrisori internaţionale să alertăm oameni cu funcţii la Bruxelles, la Comisia Europeană, am scris scrisori oficiale lui madam Rowenta de Plumb – ministresă atunci la Mediu, am făcut tămbălău aplicînd picătura chinezească zi de zi pe Facebook, astfel încît la un moment dat am determinat şi pe guristul oficial al formaţiei portocalii să intre cu noi în competiţie pentru ca astfel să-şi aroge paternitatea acţiunii în numele grupului folcloric care iubeşte – vezi Doamne – teii.
Ceea ce nu poţi face prin apeluri directe, prin acţiuni făţişe, la vedere, reuşeşti de cele mai multe ori prin persuasiune.
Am contat mereu pe orgoliul nelimitat al Huţupanului Inept şi pe cel al plozilor săi estropiaţi şi am căutat continuu să le muşcăm caprele pentru că românul nu are altceva mai scump pe lume decît capra!
Picătură cu picătură am continuat zi de zi să turnăm cîte puţină otravă în cafeaua de dimineaţă a Ineptului şef şi a slugilor sale, pînă ce prin asta – conform aşteptărilor – au început să comită tot mai multe tîmpenii.
Speculîndu-le orgoliul, am reuşit să-i „zgîncilim” exact la rană şi le-am exacerbat dorinţa de a dovedi ieşenilor cît de tari sunt ei şi că se pişă pe ceea ce aceştia îşi doresc.
Din acest motiv – coroborat şi cu nişte interese (re)cunoscute s-au apucat să cioplească cu barda ce o are pe Sălceanca în loc de coadă, 500 de copaci prin parcurile din Copou.
Abia de aici s-a reuşit şi capacitarea unor iluminaţi cetăţeni ai Iaşului care s-au dumirit în sfîrşit că indiferent la care „facţiune” a societăţii civile se raliază, scopul final nu poate fi decît unul nobil.
Cînd cineva din tabăra ta „ e pe val”, nu încerci să-i tai aripile să se înece, ci dimpotrivă, îl susţii şi-l încurajezi să reziste pînă la mal.
Aşa cum am prevăzut şi am intuit exact şi aşa cum nu trebuia să se întîmple, iată că cel mai răpănos şi mai tîmpiţel ied al caprei penale liberale, cel care umblă mereu cu lumînările prelingîndui-se pe blana din barbă, s-a gîndit el să recupereze paşii pierduţi în faţa verişorilor portocalii şi ce i-a fătat mintea? Păi s-a gîndit el să o facă pe moralistul de operetă şi să aibă iniţiativă în „famelie” să ceară lui Tătucul cel inept să le dea drept pensie alimentară replantarea teilor pe Fane Bariu…
Io tot am zîs şi am bătut apropouri că astă cerere ar fi trebuit să fie numai iniţiativa celor de la Forţa Civică, un partiduleţ cvasinecunoscut în România, dar care la Iaşi a dovedit o mare audienţă, mai ales datorită muncii şi credibilităţii lui Dragomir – fostul Prefect – care îl urmăreşte pe tîrtanul Huţupan pentru rele tratamente aplicate muierilor şi copchiilor.
Cum am spus, orgoliul plozilor retardaţi e mai mare decît glagoria şi iedul cel mijlociu cu mucii în barbă care s-a dus la Huţupanul „ăl bătrîn” să ceară pensie alimentară după mămuca penală, a primit de la golanul de ta’su exact ce merita: un şut în cur! Care şut în cur de astă dată nu e un pas înainte, ci doar o împingere în groapa cu rahat a latrinei din fundul curţii…
Acu’ după ce am văzut cu toţii transmisia „on line” a reuniunii de familie cu copchii retarzi, abia acum am o satisfacţie adevărată.
Abia acum pot spune cu certitudine că am făcut cum m-am priceput eu mai bine şi i-am întărîtat aşa bine pe toţi, încît i-am adus pe strada unde mi-am dorit.
Că nu au aprobat ei plantarea teilor pe pietonal, pentru mine este chiar un lucru bun. Această onoare va reveni în mod cert următoarei echipe de edili ce va fi votată la Iaşi, pentru că acum oricine va candida şi-şi va pune ca obiectiv replantarea teilor pe Stefan cel Mare, preschimbarea cataroaielor în pavele şlefuite şi reasfaltarea carosabilului din Piaţa Unirii pînă la Filarmonică, va cîştiga detaşat alegerile!
Nu ar fi fost drept ca aceste reparaţii morale să fie făcute chiar de cretinii care au produs dezastrul!
Indiferent care ne vor fi costurile, nu putem lăsa oraşul cu atestare de peste o jumate de mileniu, acum, după ce suntem parte a Uniunii Europene să fie ocolit de turişti! Taman acum cînd există condiţii ca din ce în ce mai mulţi oameni să ne calce pragul şi să ne întoarcă vizita, cînd tot mai multe oraşe româneşti încep să arate ca alte oraşe cu tradiţie de sute de ani – ca mărturie a unor civilizaţii cu vechime.
Nici Iaşul nu poate să fie menţinut în înapoiere numai din motivul că nişte cretini – unii cu diplome şi grade universitare – o fac pe politicienii şi susţin în mod aberant pe nişte idioţi ajunşi cu pluta pe Bahlui cu cîteva decenii în urmă, doar din motivul că lîngă ei le este asigurată bunăstarea personală!
Nişte nătîngi jalnici ca unul Boca ce susţine că cererea societăţii civile e „răzbunare politică”, a unui estropiat din Alexandria aciuit la Iaşi pe lîngă prohabul huţupanului pe post de ţuţer care se pierde în platitudini de genul „ieşenii iubesc natura”, sau că „pietonalul e foarte funcţional”, care compară nişte burguri medievale ca Sibiul, Clujul şi Braşovul construite de vechi arhitecţi după un anumit spirit al epocii cu locuri fără vegetaţie, construite din lemn şi piatră cu Iaşul – total diferit ca filozofie, leagăn al ortodoxiei, o anume „domnişoară Cucu”Vrînceanu – înfocată intelectuală cu mintea sleită în directivele date de Ineptul tîrtan care „nu este de acord cu acest demers politicianist”, ea este de părere că nu Consiliul Local are competenţă să rezolve problema replantării teilor dorită de toţi ieşenii ce n-au votat niciodată pe aceşti retardaţi pupincurişti, mai susţine această domnişorică bîntuită de hormoni că „zona pietonală a devenit utilă şi plăcută(!), un „profesor” pe nume Leonte aduce în şedinţă atmosfera anului 1961 cînd John Kenedy a vrut să-şi schimbe echipa şi cineva l-a sfătuit să-şi păstreze potenţialii duşmani să scuipe din cort înafară şi nu invers! – aluzie la iedul cel mijlociu cu lumînările prelinse în blana botului – alt „telectual” înfipt în rahatul comunist pînă la genunchi – dr. Bejan, „catindat” local cică la prezidenţiale – se dă cel mai bătrîn consilier, dar nu şi cel mai înţelept, ci chiar un nătîng pupincurist şi spre final ia cuvîntul şi curva portocalie – amanta ţiitoare a Huţupanului – Gabi Surdu, cea care a fătat de cînd îi ţine locul fostei neveste aflate la puşcărie patru copii cu handicap ce votează mereu pentru a fi trecuţi pe testament ce vrea Ineptul….
Ăştia-s oamenii, asta-i marfa! Tot răul este spre bine. Toţi aceşti cretini plini de orgolii după ce ne-au făcut atîta rău, după ce au produs atîtea stricăciuni, ne-au făcut tuturor celor trei sferturi din populaţie care-i urîm, un mare bine!
Ne-au întărîtat atît de tare, ne-au coalizat nesperat de mult, încît nu mai au nici cea mai mică şi infimă şansă ca la viitoarele alegeri să mai rămînă decît maximum 5-6 idioţi scăpaţi prin Consiliul Local. Auzi colo: 76% dintre ieşeni agrează acest pietonal! Este exact procentul care va vota la următoarele alegeri contra PSD!
Huţupanul, ticălosul, incultul, îngîmfatul, tîrtanul ce stă pe buda primăriei este atît de tare enervat de tot ce i se întîmplă, încît deja vorbeşte incoerent şi a căpătat un rictus de mort politic în jurul orificiului rumegător de litere. Este ca un taur fioros căruia matadorul i-a înfipt în spinare spada rănindu-l de moarte şi-i mai arată şi cîrpa roşie!
Taurul s-a înconjurat numai de viţei. Aceştia nu trebuie să facă nimic altceva decît să ragă în cor şi să-şi aprobe discipolul.
De data asta, i-am înfipt spada în ceafă!
Ai simţit-o tîrtane!

https://www.youtube.com/watch?v=EmkK-sZ-wuE&feature=youtu.be