CIOLANUL

De o bucată de vreme – mai precis de cînd „băieţii” au pus umărul şi i-au dat brînci lui Crin Antonescu făcînd după urechea lor afonă Noul Partid Naţional Liberal – pe cataroaiele din tîrgul Ieşilor a ieşit la vedere o luptă surdă între jigodii care se bat pentru ciolan.
Tot scriu şi tot spun – evident nu pentru politicienii surzi – ci societăţii civile din care acum fac parte ca „anonim veneţian”, ca liberal în cuget şi-n simţiri, că într-un fel sunt bucuros de faptul că liberalismul este în România de astăzi pe un trend crescător în dauna păgubosului şi ineptului regim cripto-comunist-socialist care ne-a dat înapoi în clipa cînd am păşit înainte, cu vreo cincizeci de ani.
Sunt bucuros, dar în acelaşi timp nefericit cînd văd că în fruntea partidului pe care l-am slujit cu credinţă şi dragoste timp de douăzecişitrei de ani au rămas doar indivizi veroşi, fripturişti şi oportunişti goi de caracter, dar mai ales farisei.
Nu voi face acum vreo analiză politică, dar îmi voi exprima nemulţumirea că la Iaşi – în oraşul meu natal – s-au cuibărit pe crengile din vîrful copacului nişte corbi care din cînd în cînd se rotesc să bunghească pe jos un ciolan pe care să-l apuce cu ciocul ciocoiesc şi să-l înalţe în vreo scorbură pe care au pus stăpînire.
Gagiilor, acum că nu mă mai puteţi voi stigmatiza, marginaliza, sau ignora în mod „oficial” pentru că vă înfrunt la fel ca atunci cînd plăteam cotizaţie, vă spun de la obraz indirect – pentru că mă adresez societăţii civile din care fac acum parte neînregimentat politic (nefiind membru nici al vreunui ONG care se dă tot societate civilă în fals) – că voi lupta cu voi toţi să vă dovedesc impostura.
Adică îmi înţeleg menirea să lupt pentru a arăta lumii adevărata faţă şi capacitate, iar ea – în deplină cunoştinţă de cauză – să discearnă dîndu-vă sau nu votul.
Asta se datoreşte faptului că persistaţi să înşelaţi cu bună ştiinţă încrederea oamenilor în clasa politică şi în schimbarea în bine.
Prima dată l-aţi trădat oridecîteori interesul v-a cerut, pe Crin Antonescu.
Aţi profitat în mod favorabil vouă de orice decizie luată la conducerea partidului interpretînd deformat numai în interesul vostru particular şi de gaşcă direcţiile de acţiune hotărîte la nivel central.
Las la o parte efectul nociv şi distrugător pe care l-a avut Relu Fenechiu asupra Filialei Iaşi a PNL, cît şi asupra oraşului prin complicitatea interesată cu ticălosul inept Gheorghe Nichita şi gaşca sa din PSD…
Vorbim astăzi de era „postfenechistă”, de deschiderea profitabilă ce va adus-o hotărîrea lui Crin Antonescu de a rupe USL-ul de care aţi profitat în mod grobian cu toţii făcînd blat şi călcînd în picioare idealul unei majorităţi covîrşitoare de populaţie ce a dorit înlăturarea în forţă a regimului Băsescu.
Acum – pe valul nemulţumirii acestei majorităţi care a dorit şi doreşte înlăturarea regimului pseudosocialist în care gherţoi fără multă carte şi minte au acumulat averi imense pe spinarea poporului de care se folosesc clamînd lupta pentru binele lui – aţi ajuns cumva la ciolan, însă doar de  un capăt fără carne ați apucat osul!
Din păcate, „dreapta politică” pe care chipurile o reprezentaţi şi care se urcă acum pe creasta valului cu placa de surff, este infestată de aceiaşi mulţi ticăloşi oportunişti împînziţi prin mai multe formaţiuni politice provenite din fostul PDL băsist, dar şi din vechiul PNL.
La Iaşi – la fel poate ca şi în alte locuri – clasa politică dă dovadă de imbecilitate şi amatorism cauzat de lipsa de scrupule.
Foştii membri PDL care au ajuns în acest partid urît de români din diferite conjucturi, se văd astăzi – după fuziunea stabilită la vîrf fără voinţa conştientă a multora – lipiţi cu forţa de nişte inşi care la un moment dat le erau cei mai mari şi înverşunaţi duşmani.
Problema majoră este aceea că ei au pierdut puterea guvernării fiind aruncaţi în opoziţie de valul „tzunami” iscat de USL.
Acest val a adus cu el la putere pe mulţi adversari politici din PNL şi PSD, punîndu-i pe funcţii centrale, luate de la „foşti”. Ca orice viitură, apa a colectat o sumedenie de gunoaie, care au fost depuse pe maluri şi care se cer strînse şi arse după trecerea vijeliei.
Din adversari „pe viaţă şi pe moarte” mulţi s-au trezit dintr-o dată obligaţi să spună că de fapt se au ca fraţii cu nişte oameni cărora le-ar fi luat gîtul cu mare bucurie pînă mai ieri. Tacit, sunt de fapt prieteni de cumetrie cu cei contra cărora acum şi-au dat mîna să-i arunce din tren, dar cu condiţia ca pe unii să-i salveze: ori pentru că ştiu prea multe despre ei, ori pentru că au împreună afaceri oneroase.
Ambele tabere sunt în situaţia ca „prietenul tău este şi prietenul meu” – cu referire strictă la PSD – şi de cele mai multe ori sunt mai apropiaţi de actualii adversari de conjuctură decît de prietenii forţaţi de noua alianţă.
Analizînd strict ceea ce se vrea a fi numit „dreapta ieşeană”, observăm aceleaşi mutre triste care se perindă în politica locală şi care au dovedit – cel puţin în ultimii cincisprezece ani – că nu au prea multe în comun cu politica, ci mai mult cu dorinţa lor de jaf al banului public şi înavuţire.
Acum că a ieşit Preşedinte Johannis în detrimentul lui Victor Ponta, unora li s-a urcat sîngele la cap văzîndu-şi peste noapte muşchii fleşcăiţi în oglinda deformată ca ai unui halterofil campion mondial la supergrea.
Ceea ce am intuit şi am semnalat chiar înainte de a fi rupt Crin Antonescu cumetria păguboasă cu PSD – aidoma a aceleia dintre clanul Băsescu şi cel al ţiganilor Bercea – e că în loc să se poată înfăptui o unire reală a oamenilor de dreapta din Iaşi, în realitate duşmănia este cu mult mai puternică.
Vechii liberali îşi revendică numele partidului păstrat după fuziune – avînd dobîndite artificial o sumedenie de funcţii pe care nu le merită în totalitate – iar noii veniţi de prin fărmăturile pedelisto-băsiste jinduiesc să-şi facă loc cu coatele să apuce şi ei de un capăt al osului.
Nimeni nu cedează, nimeni nu acceptă compromisuri.
Liberalii ieşeni să văd urcaţi pe norii cereşti avîndu-l înfrunte pe Cristian Adomniţei – discipol recunoscut al puşcăriaşului de drept comun Relu Fenechiu – om de succes, dacă judecăm după rezultatele obţinute de el la conducerea C.J. Iaşi. Problema este că domnul Adomniţei a dovedit reale şi mari capacităţi manageriale, reuşind în mai puţin de doi ani să împlinească un vis al ieşenilor, anume de a avea un Aeroport Internaţional adevărat, lucru de care alţii pînă la ei nu s-au dovedit în stare.
Pe acest fond, nevăzătorii nemembri ai Asociaţiei Orbilor nu observă că pe lîngă aceste calităţi vădite şi recunoscute, domnul Adomniţei şi gaşca sa fenechistă, practică în paralel metoda şmenurilor cu licitaţii date cu dedicaţie care sunt menite să producă parandărăt, se folosesc de oameni fără caracter şi fără competenţă profesională la cel mai înalt nivel aşa cum tot clamează, făcînd şi desfăcînd jocuri de culise.
„Schepsisul” este acela că noii veniţi „mai de voie-mai de nevoie” trebuie să ştie că sunt doar nişte noi veniţi, impuşi de alţii din stratosferă şi nu sunt la fel de capabili ca cei care îşi ţin deja cururile bucălate pe scaune moi tapiţate cu bani negri.
În loc să se adune realmente şi să stea cu calm la masa negocierilor – aşa cum îşi doreşte cu ardoare electoratul adevăratei societăţi civile – ei se sfîşie ca nişte hiene flămînde pe stîrvul PSD-ului.
Cea mai mare găselniţă a lui Adomniţei este exacerbarea ideii autostrăzii Iaşi-Tg. Mureş – idee preluată de la Relu Fenehiu ce a păpat milioane de euro numai pe studii SF. De data asta SF înseamnă chiar „science fiction”, nu numai Studii de Fezabilitate.
Trompeţii de serviciu ai „noii” drepte ieşene se întrec în a le trîmbiţa ideile utopice pentru acest moment, sau în a explica „subtil” proştilor pe care vor să-i manipuleze, cît de buni sunt unii faţă de alţii.
Evident, fiecare tabără „de dreapta” îşi are trompetul şi Gazeta ei de Perete, deontologi de renume care reprezintă presa „neutră” şi echidistantă…
Ăştia cînd formează duet sau cor bărbătesc ce cîntă aria autostrăzii, cînd se scuipă în articole de presă denigratoare la adresa lui MRU sau Dragomir Tomasevschi. Şi ştiţi de ce? Nu pentru că ar fi fost băsişti într-o guvernare urîtă de români, nuu, pentru că MRU a reuşit să cadă în picioare şi se vede în cărţi mari „servite” în „noul” PNL, iar Dragomir Tomasevschi reprezintă – prin modul în care a dovedit că este bun profesionist şi cinstit duşman al lui Nichita şi al mafiei pesediste – un potenţial pretendent al unei funcţii serioase în partidul nou liberal, spre disperarea unor fripturişti care au ajus pe funcţii acum doi ani şi care se consideră îndreptăţiţi să rămînă veşnic ocupanţi.
Măcar de ar fi dovedit glagorie şi simţ politic, dar sunt jalnici.
Deci: o tabără cîntă ca o placă zgîriată numai refrenul autostrăzii încercînd cu asta să ne facă să ne intre în cap că ei şi numai ei sunt autorii de drept ai acestei dorinţe populare şi indiferent dacă asta s-ar întîmpla peste o lună, doisprezece sau treizeci de ani, e numai datorită meritului unor fruntaşi liberali!
Mai nou „băieţii” luptă pe sub masă să-i închidă orice căi de ascensiune lui Dragomir Tomasevschi care este văzut ca un uzurpator al funcţiei de candidat îndreptăţit la înlocuitorul de drept al lui Nichita, pentru simplul motiv că face parte din acelaşi partid politic cu proscrisul MRU, fără să aibă niciun merit pentru asta…
MRU nu este anihilat pentru faptul că a condus o bucată (scurtă) de timp un guvern băsist care a conţinut numai corbi, nu! La toţi le este frică de puterea de organizare şi la aderenţa ce a fost dovedită la europarlamentare de F.C. condusă magistral la Iaşi de Tomasevschi fără logistică şi fără aportul „marelui” MRU!
Dar Adomniţei se teme ca nu cumva MRU să-l caroteze pe la Bucureşti şi cu un aranjament cu Blaga sau chiar cu Fuhrerul, să nu revendice la Iaşi preşedinţia Filialei.
Pe altă parte fostul vice de vitrină Marius Danga îşi vede periclitat serios de Tomasevschi postul de lider al Organizaţiei locale a PNL cu reale opţiuni de a candida la funcţia de viitor primar al dreptei.
Liberalii „fenechisto-uselişti” afalţi pe funcţii – ca şi „aripa depenită” a pedeleilor Oprea & Comp. – vor carota pe faţă şi pe ascuns orice Referendum pentru demiterea mai grabnică a ticălosului inept Nichita, pentru că şi-ar dori fiecare să poată da candidat înlocuitor, iar Tomasevschi nu este „de al lor”!
Ce va fi, vă vom povesti, dar anunţăm cu supunere că suntem cîţiva inşi gălăgioşi pe tarlaua Facebook care nu acceptăm să închidem gura şi să ne facem că nu vedem golăniile ce le puneţi la cale pentru a înlătura de la putere mafia lui Nichita pentru a face loc alteia „liberală” – de rit vechi uselist…Sictir!
Dumitru Oprea, Nicuşor Păduraru, Marius Spînu, înţelegeţi că trebuie să faceţi trei paşi înapoi şi să scoateţi – dacă aveţi – alţi oameni la vedere, aşa cum trebuie să procedeze şi vechii liberali care au în frunte doar oameni compromişi de alăturarea numelui Relu Fenechiu!