1315466992

JAF SISTEMATIC AL BANULUI PUBLIC LA PRIMĂRIA IAŞI

Nu cred că vă imaginaţi proporţiile jafului care se face pe banii comunităţii de aparatul Primăriei Municipiului Iaşi.
Este o chestie declanşată încă sub domnia lui Simirad care înainte de a deveni ales, ameninţa că de va ajunge în scaunul de primar va face curăţenie cu personalul corupt din primărie şi o va da înapoi cetăţenilor. Ha!
Minciuna asta este tipică tuturor tâmpiţilor din clasa politică care stau toată ziua în gură cu lupta anticorupţie şi cu mâna băgată adânc în buzunarul nădragilor frecându-se de ea mai ales când iese secretara tânără din birou.
Luaţi aminte la faptul că înainte de 90 pe timpul ceauşismului, în primărie erau între 60 şi 70 de funcţionari publici înafară de salariaţii din subunităţile subordonate de la spaţii verzi, de la salubritate, de la servicii publice, etc.
Erau alte vremuri, alte relaţii de subordonare, primarul era şi Prim Secretar al Comitetului Municipal PCR şi un telefon rezolva ceea ce azi nu sunt în stare toată cohorta din primărie, Consiliul Judeţean şi Prefectură la un loc.
Astăzi numărul „flaifuterilor” care împing muştele la adăpat, numai în aparatul central – fără subunităţile economice – numără probabil aproximativ o mie de funcţionari publici.
S-au creat aiurea ca să fie mulţumite o droaie de pile neamuri şi relaţii ale primarilor, viceprimarilor, ale altor potentaţi ai zilei, o sumedenie de birouri, servicii şi departamente, direcţii şi funcţii de conducere de te apucă groaza.
Ticăloşia mare este aceea că din tot acest personal umflat până la faza de explozie, doar maximum o jumătate munceşte efectiv de nu-şi vede capul şi ţine în spate un aparat stufos de trântori angajaţi şi promovaţi cu pile pe bază de rubedenie, obligaţii şi relaţii.
În primărie cam fiecare are pe cineva, iar cine nu are, e vai şi amar de viaţa lui şi nu are curajul nici să crâcnească de frică să nu-şi piardă şi acest loc de muncă prost plătit şi istovitor.
Statutul Funcţionarului Public este făcut în ani şi ani de modificări şi prevede pe hârtie o sumedenie de aşa zise privilegii escamotate în fel de fel de drepturi trecute în Contractul Cadru Colectiv de Muncă dar care mai mult este de faţadă. Sindicatele din primărie au şi ele doar lideri de paie aleşi pe sprinceană şi obedienţi conducerii. Angajaţilor pur şi simplu le este frică să se plângă pentru orice drept legal prevăzut prin Lege sau prin Contractul Colectiv de Muncă, de frică să nu cumva ca eliminarea lor să provină chiar de la liderii de sindicat care sunt mână în mână cu conducerea.
La ITM Iaşi există inspectori ce provin chiar din unele subunităţi ale primăriei şi nimeni nu are interesul să rezolve absolut nimic în favoarea salariaţilor.
Şefii şi şefuleţii se comportă exact ca vechilii pe moşie exploatând oamenii la maximum pe salarii MIZERABILE fără a li se acorda drepturi minimale de echipament de lucru şi protecţie în unele situaţii, materiale igienico-sanitare ce sunt furtate cu complicităţi între şefuleţi şi magazioneri, nu se dau sporurile corecte cuvenite conform fiecărui loc de muncă şi a specificităţii sale, cu toate că Legea prevede!
Oamenii sunt chemaţi discreţionar şi obligaţi să lucreze în zilele de sărbătoare legală sau peste orele de program fără a fi corect plătiţi cu sporurile legale sau cu sporurile de toxicitate.
Există muncitori care lucrează în arşiţa toridă a zilelor şi nopţilor de vară inhalând praf, fum sau vapori toxici de la diluanţi şi vopsele în aer liber, pe străzi, sub circulaţie, aduşi degeaba la serviciu în zile cu prognoze de caniculă, fiind apoi trimişi mai târziu acasă pentru a li se tăia ore lucrate peste program altă dată. Oricum ziua este pierdută pentru oameni şi numai zi liberă nu poate fi socotită.
Nimeni nu are curajul să reclame, nimeni nu are curajul să scoată o vorbă.
Pe adresa Centrului de Consiliere şi Dezvoltare Regională Iaşi – un ONG care s-a hotărât să lupte conform statutului şi a drepturilor conferite de lege cu orice tip de abuzuri împotriva cetăţenilor şi ale oamenilor în general, ne-au sosit mai multe sesizări cărora suntem hotărâţi să le dăm curs să le cercetăm, iar acolo unde vom constata încălcarea legii, vom sesiza organele competente pentru stoparea acestor mârşăvii.
Jaf se numeşte şi menţinerea unei sumedenii de şefi şi şefuleţi pe nişte funcţii imaginare de conducere la birouri sau servicii, compartimente şi departamente unde nu există decât doi salariaţi dintre care unul este şef şi ia sporuri, iar celălalt poate fi chiar adjunct şi în subordine nu mai e nimeni!
Cică Statutul Funcţionarului Public ar prevede nişte scheme care în Primăria Iaşi sunt trecute în Statul de Funcţiuni, dar personalul efectiv nu e angajat, existând în ciuda numărului imens de salariaţi o droaie de posturi MENŢINUTE LIBERE doar ca să producă unii indicatori ce asigură fonduri de salarii şi încărcarea schemei de personal. Bani escamotaţi şi aranjaţi din pix de un Victorel Lupu sau alţii ca el…
Orice funcţie de conducere din primărie se mimează că s-ar obţine prin concurs dat chiar la Bucureşti la A.N.F.P. (Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici) dar totul e doar o mascaradă organizată şi aranjată şi posturile se plătesc prin chetă a celor examinaţi sau cadouri substanţiale urmate după examen de agape costisitoare finanţate chiar de cei  care “concurează” singuri şi cunosc rezultatul dinainte.
În funcţie de importanţa postului şi de mărimea prostului, este şi şpaga de titularizare.
Cert e că în primărie prea puţini şefi cu funcţie de decizie sunt şi capabili şi buni profesionişti, totul susţinându-se doar pe pile şi pe corupţie.
Sunt nişte aranjamente incredibilie pentru un om dinafara aparatului sau pentru un intreprinzător care ştie ce este aia muncă în privat, organizare şi grija pentru ziua de salariu.
Vă dau doar un exemplu cunoscut şi arhicunoscut până la ANFP, dar care se întâmplă tot cu complicitatea acestora de acolo.
Conform Legii Funcţionarului Public se prevede ca periodic, la doi ani, tot aparatul funcţionăresc exceptându-l pe cel contractual – să fie continuu perfecţionat profesional.
În acest scop, pe scară ierarhică şefii întocmesc grafice prin care sunt programaţi funcţionarii să participe la nişte cursuri profesionale „de linie” organizate sub oblăduirea unor firme „cu dedicaţie” la nivel naţional unde „corpul didactic” este ales pe sprânceană dintre unii şefi sau directori din unele primării din ţară, „pe pile şi relaţii”.
Deci aceşti aşa zis profesori în calitatea lor ce o au de şefi cu atribuţii curente de serviciu să conducă şi să perfecţioneze continuu subordonaţii cu legislaţia şi ordinele ce se updatează continuu, contra unor sume substanţiale de bani sub formă de îndemnizaţie pentru muncă prestată, pleacă de la serviciu câte o săptămână în plin sezon de vacanţe – vara pe litoral şi iarna la munte – în cele mai selecte hoteluri, cu sejururi „all inclusive”, camere sau apartamente separate, cu carduri valorice de o sută de lei „per zi” destinaţi hranei încât majoritatea personalului vine într-un fel de concediu plătit de o săptămână cu soţ, soţie şi copii fără să plătească aproape nimic în plus pentru că are asigurată cameră single şi hrană suficientă pentru toţi. Doana sau domnul „profesor” are grijă înainte de plecare să semneze delegaţiile unor subordonaţi pe criterii de preferinţă cărora chipurile „le predau” cursuri cu ceea ce fac aceşti a zilnic la locurile lor de muncă din rutină. Mişto, sau ce? Subordonaţii sunt legal în delegaţie, unora li se decontează benzina la maşina familiei dublu decât CFR la clasa I, dar „profesorii” pe ce bază pleacă în delegaţie o săptămână de câteva ori pe an timp în care le merge din plin salariul? E mişto să te dai jmeker şi deştept pe banii statului!
Cursanţii au un program lejer de maximum 4 ore pe zi din care în fond se fac „la înţelegere” numai 2, unde li se citesc în cel mai fericit caz nişte acte direcţionale sau vreo Instrucţiune cu care lucrează curent la serviciu.
În rest bârfă, ieşiri de socializare la restaurant, cluburi sau excursii de o zi în Deltă, Bulgaria sau Ungaria, depinzând de sezon şi de locaţie.
Asta este aristrocraţia funcţionarilor publici şi sume colosale sunt sifonate aşa cum este sifonat şi Bugetul de stat de la Camera Deputaţilor sau a Senatului cu excursii făcute „de-an bouălea” de inşi care se plimbă aiurea.
Numai un control neutru venit dinafară de la societatea civilă – ce s-ar presupune că ar avea oameni incoruptibili – ar mai putea da o şansă stopării jafului!
În timp ce scriu acest articol, „doamna biberon” o face pe profesoara pe bani grei pe litoral. Este mare directoare adusă pe căi oculte de Titanul din Coţuşca datorită unor strânse relaţii securistice ale lui bărbatu-su cu fostul şef al SRI Timofte….Vorbele umblă că tipa ar fi acoperită şi nimeni, nici Nichita sau Chirica nu se pot atinge de ea că ambii se tem de SRI…Poate va veni cineva care nu se va teme!
Bine, eu înţeleg că este normal ca SRI să aibă sifoane goale de umplut în toate crâşmele unde umblă clienţi beţi, dar să umpli sifoane cu apă chioară care se autoînnobilează, parcă e prea de tot, e prea mult! Başca sau dekili că madama deja s-a cam trecut şi a schimbat biberonul cu suzeta!
Ce abuzuri face matracuca asta, este subiect de roman poliţist şi mă gândesc să apelăm la C.C.D.R. să documentăm un dosar…”Domnia şi prostia se plătesc” şi unde frică nu e, nici corectitudine nu e! N-o fi lucrând direct cu Coldea, ce naiba?
În linii mari, acest articol conţine nişte generalităţi menite să tragă un semnal de alarmă şi să fie un avertisment. Cartonaş roşu nu avem, dar avem pistol cu glonţ pe ţeavă de care ne vom folosi când avertismentul nostru nu a fost luat în serios.
Hai pa! Urmează staţia DNA cu peronul pe partea stângă şi următoarea e Dr. Vicol 10 cu peronul pe dreapta.
„Atenţie, se închid uşile!”