JAPIȚELE MAFIEI

Vorbesc și scriu de mulți ani despre abuzurile săvârșite în Iași – dar nu numai – de oamenii „gulerați” ai diverselor Sisteme ce ar trebui să funcționeze independent în țara asta și prin exercitarea controlului reciproc în limitele Legii, să existe un climat de sănătate morală și socială capabil să asigure un trai democratic și egal tuturor cetățenilor, indiferent de funcție, studii absolvite, sau avere personală.
Din păcate, Sistemele – normale și firești în orice stat, fie el „și de Drept” – funcționează și la Iași ca în toată România după criterii pur mafiote, în care fiecare vrea să fie „cineva”, în funcție de Funcția vremelnică ce a dobândit-o la un moment dat, în general pe căi ilicite și de cumetrie. Toți „gușterii” asimilați cu potentații zilei se folosesc în cele mai dese cazuri de instituțiile de forță ale statului pentru a legitima în acest fel pe mafioții numiți politic la comanda acestor unități militarizate, fie că ele sunt Poliția, SRI, Armata, Jandarmeria, sau ISU.
Prin august 2014 dacă vă aduceți aminte, la Iași îl aveam ca Prefect pe un ins complet șters – incolor și inodor – Romeo Olteanu pe numele său, care s-a făcut cunoscut în anii de după „revoluție” ca fi fost un directoraș al vechii intreprinderi de Termoficare de prin anii 90 ce vindea apa călâie ca Unitate a Primăriei și fiind un pasionat al fotbalului s-a apropiat firesc prin cultura de la „firul ierbii” și microbii fotbalului de marele infractor ce ne-a fost până mai ieri primar, ghiolbanul Gigi Nichita.
Se știe că Nichita este un fanatic iubitor și chiar practicant al sportuilui cu bășica pe toloacă și pentru satisfacerea poftelor și plăcerilor sale a comis în lungul timpului încă de pe vremea când era director general la RAJAC multe abuzuri și fărădelegi și a creat în jurul său un clan de supuși mafioți care aveau o trăsătură comună: cultura de la firul ierbii, afacerile din zona fotbalului și a echipei reprezentative a orașului, care a fost ca o jucărie a oamenilor mari pentru satisfacerea unor plăceri individuale, dar și un mijloc de sifonat, spălat și vehiculat sume imense de bani negri plimbați apoi și în politică.
În acea zi fatidică din august 2014, Prefectul de atunci Romeo Olteanu – ajuns prin mila Domnului Gigi și a PSD mai întâi viceprimar de Iași (slugă credincioasă folosită de Huțupan drept stilou uman viu, bun pentru semnat acte nasoale), iar mai apoi, pentru merite deosebite dovedite ca slugă, Niky l-a uns Prefect – s-a tamponat (șprițuit fiind) la volanul „merțanului Prefecturii” cu un oarecare cetățean al Iașului cu numele de Cătălin Strătilă, aflat într-o mașină BMW. Cei doi s-au tamponat undeva pe Sărărie, la intersecția cu str. Theodor Pallady.
Vine rapid un echipaj de Poliție de la Rutieră, constată tamponarea, văd că e vorba de Prefect – care se știa că era sluga lui Nichita ce-l puse Prefect prin trafic de influență la Ponta, care numise pe Oprea Ministru la Interne, care-l numise pe Șeful Inspectoratului Județean de Poliție, care îl avansase pe Șeful de la Rutieră pe post de Adjunct al său și mai apoi numise pe noul Șef de la Rutieră, care semna avansările în grad ale subalternilor și acorda calificativele anuale și primele periodice, etc. Ș.a.m.d…..
Cetățeanul Strătilă susține sus și tare că se asigurase cu mare atenție la ieșirea în str. Sărărie din Pallady, dar „merțanul” Prefecturii în care gonea șprițuit la volan Romică Prefectul pe motiv că nu fluiera „albitru” începerea meciului făr de el, zbura cu viteză pe strada îngustă și plină de curbe fără vizibilitate, așa că pur și simplu a ajuns ca fulgerul într-un loc în care ar fi trebuit să ajungă (păstrând viteza legală) într-un timp de cel puțin de două-trei ori mai lung, ceea ce ar fi făcut posibile macar două variante de petrecere a situației: 1 – domnul Strătilă l-ar fi văzut de departe și astfel nu ar fi ieșit cu botul BMW-ului în str. Sărărie să se înscrie și 2 – Prefectul Romică făr de frică ar fi avut timpul necesar să frâneze și ar fi evitat coliziunea…
Polițai, polițai…mde, misie, misie, famelie grea, renumerație mică, bla, bla, bla, „trăiț dom Prifect!” las, că lămurim noi problemurile după aia, acu hai să vă ducem cu mașina Puliței la meci că și dom Gigi turbă și face spume la gură că se încălzește șprițul și „albitru” nu fluieră la comandă începerea meciului pe care chiar nea Gigi l-a șmenuit!
Miau, miau…miau, miau…balube, sirenă, portavoce ”feriți viermilor că vine dom Romică la meci”, etc.
Cetățeanul Strătilă merge la sediul Poliției Rutiere deturnat de la treburile dumisale din acea zi să-și întocmească actele necesare reparării BMW-ului a căror costuri ar fi ajuns cică la vreo 70000 lei, bașca ”merțanul” Prefecturii, care s-a reparat mai mult pe daiboj de Mafie pe legea Omerta și a Compensației în natură, pe principiul „o mână spală pe alta”…
Prefactul Romică – altfel băiet fin, târgoveț stilat, mare jucător de Bridge, joc de „lorzi” unde stăpânii gândesc levatele și valeții lor joacă la masă – vine la „puliție” după meci, după șprițul regulamentar să „regleze” daravelile…Cetățeanul Strătilă nu mai era acolo, omul își completase formularul cu punctul său de vedere, lui Romică îi dictează caralii de serviciu ce să declare, „trăiț!” și domnul Strătilă iese vinovat că l-a tamponat pe Prefectul bețivan…
Bun. În final, după un an jumate de judecăți, nervi, bani cheltuiți din buzunar și multe telefoane între „sisteme” cetățeanul Strătilă câștigă definitiv la Curtea de Apel, admițându-i-se plângerea contra Procesului Verbal întocmit de caralii prin fals, prin abuz în serviciu, prin trafic de influență.
Un proces civil banal în aparență, un proces dintre un oarecare cetățean fără vreo funcție notabilă de care să se frece mafia și sistemul mafiot și o japiță de om care servea mafia.
Ca unul care am fost în situația lui Strătilă de vreo trei ori la viața mea și în care am câștigat fără greșeală bătălia cu diverși caralii gulerați de la Rutieră – e drept și datorită specializării mele în siguranța circulației rutiere de care ei nu știau până atunci – pot să înțeleg și să mă bucur din tot sufletul pentru omul Cătălin Strătilă pe care nu l-am văzut în viața mea și despre care nici nu am auzit decât din presă.
Despre „lordul” valet Romică ce mai știți? Nu mai știți nimic?
Ei bine, vă spun tot eu. Ponta l-a șutuit atunci imediat din funcție că deja Presa răspândise rahatul în ventilator de a ajuns și la Palatul Victoria, iar lui Niky Sulă Tare nu i-a mai rămas altceva de făcut decât să-i aprobe lui Romeo concediul pe ultimii opt ani de zile și să-l numească în gând ”Derector” la buletine în locul feciorașului lui Bodoga – patronul de la Borta Înghețată – pe care tocma îl promovase la insistențele tătâne-su pe funcția de Director Adjunct la Termoservice, că se însurase proaspăt băietu și vroia salar și mai mare…
Lui Romică nu i-a plăcut postul, că era cu muncă și chiar cu răspundere mare, controale de la București de la Ministerul de Interne, „mălaiul” nu era corespunzător cu futaiul și nici nu putea rezolva politic ca la Prefectură cu un chiolhan la vila de protocol.
Așa că spre sfârșitul concediului „multianual”, prietenul Gigi care la nevoie se cunoaște, a făcut câteva permutări de „n” luate câte 3 și cică l-a uns Director comercial tot la Termoservice, unde se jefuiește populația și banul public…
Nea Romică continuă bine mersi să participe în calitate de ”lord-valet” la toate concursurile de Bridge de la Mamaia, tataia, Vatra Dornei sau Scobâlțeni unde repurtează victorii una după ailaltă, câștigând levate licitând Nordul sau Estul mai tot timpul…
Caralii din Poliție continuă nestingheriți să rămână obedienți Sistemului pe care îl slujesc cu osârdie să nu care cumva vreun cetățean să aibă dreptate în fața unui mafiot!
Trăiț dom Zamfirescu!