Zăpada abundentă de azi mi-a amintit de furtuna dezlănțuită alaltaieri de un cor al tembelilor care cred că fac presă colportând cu toții niște imagini trimise probabil de un amator tânăr surprins de ceea ce a văzut pe ulițele unei comune din Muntenia.
Era filmat un cetățean gospodar din sat care stând așezat pe capra unui atelaj arhaic ce-l avea probabil moștenit prin acareturile lăsate de bunici, a înhămat o pereche de cai falnici la „sculă” și trecea prin zăpada afânată de pe ulițele localității făcând pârtie ca să ușureze trecerea perpedes a sătenilor. Tot în filmare se vedeau și gospodari care curățau zăpada din fața curților cu lopeți făcând pârtie către stradă, răspunzând cu ironie tembelului ce o făcea pe reporterul oripilat că în mileniul trei după Hristos în România europeană(!) încă se mai deszăpezește ca pe timpul domniei M.S. Regele Mihai al României.
Bun, După prima tembeliziune ce a difuzat această cretinitate prin modul cum a fost pusă problema, s-a creat o adevărată isterie generală printre hypsterii știriști de peste tot și zapând canalele am văzut prostia comentată de tembelii fiecărui p(r)ost în stil propriu, dar cu toții menținând fondul inepției.
Și la Românica Coteț, la Hilaritatea, la TVR și la 24 de Degete, dar și la Lanterna 3 madama Dana Helas a creat un subiect în care ea cu toți invitații docți și tobă de cultură făceau clăbuci la gură pe tema aceasta înfierând în final corupția…
Ba chiar ăștia de la Intact au mers mai departe cu „ancheta”, interogând primarul localității care s-a speriat de modul cum fusese pusă problema și după ce le-a spus că tocmai ce achiziționase în toamnă un utilaj special de deszăpezire dotat cu plug și cu sărăriță cu fonduri europene, a evitat săracul să spună că autoritățile centrale nu dau și posibilitatea primăriilor de a angaja personal deservent și carburantul necesar pentru că bugetele aflate la mâna unor conțopiști de la „județ” nu sunt în concordanță cu derularea investițiilor.
Asta într-o ordine de idei. Însă în altă ordine, trebuie văzută idioțenia modului în care era privită atitudinea civică a acelui sătean ce s-a gândit să facă un gest pentru comunitate absolut benevol și altruist, făcându-i probabil și plăcere să verifice cu propria experiență unealta folosită sute de ani de înaintașii săi pe vremuri când omătul iernilor de demult scufunda satele în zăpezi de povești.
Îmi aduc aminte și eu, copil fiind, Iașul prin 1956 – 1960, când în subordinea Primăriei era în dreptul intersecției bulevardului Cantemir cu Șoseaua Națională, aproape de „piramida lui Dubeț” de azi a aceleiași primării, curtea ITS (Intreprinderea Tehnico-Sanitară) unde erau parcate tulumbele și rocarele de astăzi ale gunoierilor țigani încadrați acum la Salubris, autostropitorile pe șasiu de „ZIS”-uri sovietice și apoi pe „Stagu Roșu” din Orașul Stalin. Tot acolo erau și niște grajduri ce adăposteau câteva mârțoage din dotare care trăgeau vara căruțele cu butoaie pline cu apă cu care se udau florile de prin parcuri, iar iarna târâiau pe străzile principale aceste pluguri din lemn greu, de stejar întărite cu tablă îndoită la bază, ca să ușureze alunecarea. În funcție de lățimea străzii pe care o curățau, mergeau „în baterie” câte două sau trei pluguri și lăsau în urma lor pârtie pe care circulau cu precădere sănii din lemn trase de cai, sauchiar de câte o vită, venite la piață cu târgoveții din mahalalele și din satele din jurul Iașului. Rar dacă vedeai vreun camion circulând și acela era rămas cu siguranță de la Armată, predat unei intreprinderi după terminarea războiului.
Unde existau linii de tramvai, ITI (Intreprinderea de Transport Iași) plimba un tramvai special transformat, ce avea numai cabină pentru vatman și platformă cu sare și nisip ce era împrăștiat în fața unei mături din sârmă care se rotea oblic sub tramvaiul în mers împrăștiind uniform antiderapantul amestecat cu zăpada subțire ce rămânea sub lama plugului metalic din față.
Și atunci lucrătorii de la ITS (în totalitate etnici țigani), erau repartizați pe sectoare la curățat zăpada la rigole și după ce o încărcau în „rocare” o descărcau pe un maidan undeva în zonă pe locul gol rămas unde probabil fusese o casă bombardată. Venirea primăverii rezolva eliminarea munților de zăpadă stocată pe aceste maidane.
Oricum, în iernile grele, Sfatul Popular mobiliza intreprinderile scoțând salariații – atât muncitorii, cât și funcționarii TESA – la „munca patriotică” de curățit zăpada pe trotuarele din jurul acelor intreprinderi, fabrici sau uzine.
Camioanele dotate cu pluguri metalice în activitatea de deszăpezire au apărut la oraș după jumătatea anilor 60, când mijloacele mecanizate intrau în dotarea instituțiilor – multe de fabricație sovietică.
Nu știu și nu pot să-mi închipui ce o fi fost în mintea unor țuțeri care pretind că sunt intelectuali și jurnaliști să se dea loviți în aripă că la țară, pe ulițele unei comunități unde circulă doar câte o mașină a unui sătean care iese din curte către șoseaua județeană de la marginea loclității se face pârtie cu un utilaj rudimentar ce nu consumă carburant și nici nu poluează?!
Problema e că ne-am tembelizat cu toții în general și că așa zișii „formatori de opinie” sunt în mare parte dintre ei niște inși superficiali, fără gândire și fără nicio cultură tehnică sau aplicativă, văzând doar primul copac din toată pădurea.
Mă uitam la madam Grecu cum plimba ea prunele de Pitești în gură ironizând în inteligența ei un gest absolut firesc și normal; și peste o mie de ani într-o comunitate mică unde animalele domestice vor mai fi poate folositoare omului, nu va fi probabil nimic anacronic dacă cineva va folosi astfel de metodă…
De mult susțin că Presa contemporană face mult rău societății românești și multă lume ar umbla țipând ca din gură de șarpe dacă prostia ar durea…