Probabil că cei care mă citesc de mai mulți ani, îmi știu și opțiunile politice și atitudinea mea intransigentă în legătură cu fapte dezbătute în spațiul public.
Astăzi am să mă opresc la mult discutatul caz al polițistului antemergător în coloana de marș a Viceprimministrului Gabriel Oprea care a sfârșit tragic ucis de o groapă practicată în carosabilul unei importante străzi din București, semnalizată necorespunzător.
De dimineață am avut ocazia zapând posturile de știri Tv din România precum și articolele pe acestă temă care au inundat Facebook-ul să-mi formez o părere cât se poate de corectă despre accidentul în sine, dar și despre implicația Viceprimministrului.
Ca „om de meserie” ce și-a desfășurat cea mai mare parte a carierei sale „pe carosabil”, înțeleg la perfecție unde se află adevărăul.
În primul rând Executantul acelor lucrări a dat dovadă de o crasă iresponsabilitate practicând în stradă aproape de axul drumului asemenea gropi pentru intervenție la adâncime și le-a semnalizat în cel mai rudimentar mod posibil, nedemn nici la un sat la o margine de județ, darămite într-un mare oraș capitală a unei țări europene.

Asemenea accidente sunt frecvente în România prin toate orașele și județele, datorită unei mentalități cât se poate de păguboase pe care o avem noi românii despre acurateția lucrului bine făcut în orice domeniu, despre meticulozitatea cu care trebuiesc tratate chiar și amănuntele, dar mai ales cu luarea de măsuri punitive îndreptate fără milă împotriva celor vinovați – indiferent cine sunt aceștia și pe cine reprezintă ei.

În scrierile mele nu odată am făcut referire la situația din Iași și am fost revoltat să văd cu câtă indolență și neprofesionalism sunt tratate toate punctele de lucru care se desfășoară pe tot cuprinsul orașului, pe șantierele de investiții de luingă durată sau cele accidentale care își schimbă locația pe durata aceleiași zile.
Totul se datorează atitudinii de neacordare a importanței cuvenite unui punct de lucru.

Există în România niște Instrucțiuni comune cu putere de Normativ Legal, elaborate de Ministerul Afacerilor și Internelor și Ministerul Transporturilor și care stipulează prin planșe colorate cel puțin șapte situații de lucrări pe partea carosabilă la drumuri – cu una, două, trei, patru sau mai multe benzi de circulație pe sens – cu modul exact de semnalizare și presemnalizare a lucrărilor pe timp de noapte sau zi, pe durată scurtă de execuție, cu deplasarea continuă a punctului de lucru, sau pe o durată mai mare în puncte fixe.
Sunt reglementate în acea Instrucție setul indicatoarelor rutiere ce trebuiesc montate, cu distanțele fix precizate, tipurile de balize, de bariere, de garduri de protecție pentru delimitarea incintei punctului de lucru.

Deasemenea există – mai ales în orașe, unde sunt mai facile posibilitățile de deviere a circulației pe rute ocolitoare – prevederi exprese de a fi folosite din proiectare astfel de rute, pentru evitarea pe cât mai mult posibil a strangulării traficului rutier și a conflictului dintre participanții la circulație, cu constructorii.
În Proiectele de Execuție, proiectanții au obligația să prevadă în amănunt și astfel de detalii care devin obligatorii prin caietele de sarcini pentru executanții care câștigă licitația.
Sunt și cazuri de avarii – cum în mod cert nu a fost acela de la București în care a murit polițistul – când nu se execută proiecte, când nu se face licitație pe moment pentru intervenție, pentru că aceste lucrări se scot la licitație periodic pe o durată mai mare de timp și sunt executate de firme specializate care trebuie să fie dotate cu truse și dispozitive speciale de semnalizare a lucrărilor pe orice vreme și ele trebuie să respecte anumite proceduri impuse de normative.
La respectarea tuturor acestor Instrucțiuni care au menirea să apere participanții la circulație – mașini sau pietoni – concură mai mulți factori instituționali, cum ar fi: primăria sau Consiliul Județean în calitate de administrator al rețelei respective de drumuri sau străzi, Inspectoratul Teritorial de Muncă, Poliția Comunitară și Poliția Rutieră.
Vedeți așadar câte organe sunt abilitate să ia măsuri de constrângere pentru a fi respectată Legea.
Asta nu numai că ar feri lumea de accidente, că ar evita multe nenorociri în care sunt implicați oameni și mașini, dar ar da localității unde este punctul de lucru și un aspect de civilitate de care noi, toți românii jinduim când revenim în țară de prin Europa.
Nu odată am criticat firmele de casă aduse să lucreze pe străzile Iașului de Nichita și Chirica doar pentru că erau furnizoare de parandărăt!
Slab dotate tehnic, fără mijloace corespunzătoare de semnalizare a lucrărilor, cu „specialiști” coordonatori slab pregătiți tehnic, cu scule sau utilaje rudimentare, ce aplicau Normativul după ureche adaptând puținele mijloace din dotare, aspectul pestriț, murdar de multe ori și neglijent al muncitorilor pe șantier, lipsa unei delimitări stricte a incintei punctului de lucru cu mijloace adecvate, atitudinea necivilizată a lucrătorilor în timpul lucrului care scuipă pe jos în văzul lumii, înjură, își agață o parte din îmbrăcăminte prin copaci sau boscheți, servesc masa pe buza gropii în mod total neigienic și impropriu și câte și mai câte ce scapă în permanență tuturor factorilor ce au atribuții în acest sens.
Per total, LIPSA DE DISCIPLINĂ A MUNCII, precum și închiderea ochilor de către cei abilitați să vegheze aceste măsuri, tolerarea faptelor pe motiv că sunt „oamenii primăriei”, iată ce conduce la tragedii.
Am văzut la televizor de repetate ori filmate din toate unghiurile acele garduri metalice folosite de obicei de Jandarmerie pentru delimitarea zonei interzise. Au culoare gri, se confundă aproape cu asfaltul chiar și în timpul zilei, nu au nimic în comun și legal cu semnalizarea unui punct de lucru. Nu existau nici măcar suficiente elemente reflectorizante cu suprafață mare care să le facă detectabile pe parcursul nopții de farurile unei mașini care circulă cu viteza legală permisă în oraș! Doar niște biete indicatoare de semnalizare a lucrărilor DE FORMAT MIC, contrar prevedeilor legale!
Nici măcar pământul excavat nu a fost depozitat la capetele gropii pentru a constitui un obstacol! Nu existau lămpi luminoase în cascadă cu galben intermitent care să balizeze conturul șantierului! Asta în plin centrul Bucureștiului, capitala României, membră de opt(!) ani a Uniunii Europene!
Procurorii vor avea de stabilit câte instituții abilitate aveau datoria să vegheze la luarea acestor măsuri și care sunt persoanele vinovate conform Fișei Postului și a atribuțiilor conferite de lege!
Legislație există, doar că – așa cum am menționat anterior – toată lumea trăiește și muncește într-o totală nepăsare și iresponsabilitate…Ăsta este un aspect primordial care a generat tragedia.
Celălalt aspect pe care l-am observat parcurgând presa scrisă și video de astăzi, este părerea cvasiunanimă a majorității Madia că Viceprimministrul Oprea ar avea o problemă care conduce în mod vizibil spre abuzul în funcție și abuzul în serviciu.
Domnule, publicul larg nu a aflat – pentru că toți pintenații din MAI au închis imediat pliscul la ordin – și s-a creat un fel de frondă a tăcerii și a mșamalizării cazului, amănunte legate de „misiunea” importantă a generalului Oprea.
De unde venea „apărătorul” Patriei și al Onoarei, unde se ducea el glonț de-i trebuia antemergător să-i deschidă calea, noaptea pe ploaie, cu peste o sută la oră, e taină!
Ne declarase război Putin, se dădea salarul la MAI, îl aștepta amanta cu lumânarea aprinsă? E mai ceva ca secretul lui Băsescu și manglitul dolarilor pentru eliberarea jurnaliștilor din Irak.
Și asta ar trebui să analizeze niște procurori militari dacă vrem să ne numim țară democratică! Dacă nu, atunci ne uităm cu milă cum merge escrocul sentimental la priveghi și dă grade postmortem unor nevinovați aflați sub jurământ militar și sub ordin, folosiți în misiuni menite să le mângâie coaiele unor mangafale aflate periodic pe o funcție.
Până și marele lider de sindicat al polițiștilor care a devenit star Tv la Antena 3 pare să fi pus „cașcheta” la gură și să dreagă busuiocul minimalizând moartea unui coleg, decedat probabil nevinovat doar ca un gulerat care îi este șef suprem să ajungă mai repede la vreo emisiune TV…
Culmea ipocriziei, a fariseismului în presă, culmea manipulărilăor, singurii care se dau de ceasul morții să ne arate că maimuța e tigru, sunt „deontologii” pastorului reformulat Gâdea și corul lui de îngeri cu coarne și coadă de draci de la Anteana 3.
Mahalagioaica ce trebuie dusă la un logoped care gândește mai repede decât poate vorbi – cața Dana Grecu – veșnicul constipat Mugur Civică care din Șeful de Cancelarie al singurului Președinte adevărat ce l-a dat România după 90 a devenit o lepră pupincuristă a lui Ponta, Tăriceanu și Oprea doar pentru că se află acum la guvernare și se tem de căderea guvernului.
Nu se poate pe de o parte să lupți cică pentru dreptate și adevăr și să lingi seara unde dimineață scuipi, doar ca strategie!
Este mare păcat că un canal Tv care a dus o luptă grea și fățișă în numele românilor umiliți de regimul Băsescu să se preteze la niște manipulări ordinare doar pentru a face jocurile unor alți securiști ordinari pe care îi agrează și cu care sunt ei acum „prieteni”!
Pe de altă parte, ar dori să se dea bine și cu Johannis – chiar dacă e continuatorul politicii băsiste în mod evident – dar în același timp caută să-i intre și în grațiile lui Laura Kovesy că nu se știe ce urmează…
Toată această duplicitate românii o văd și o simt de acasă. Nimeni nu mai poate fi așa de ușor păcălit și manipulat! S-a dus acel timp în care înghițeai musca pe tartină uitându-te la corifeii manipulării!
Un lucru este cert: Oprea nu ar fi trebuit să-și continue drumul trecând pe lângă polițistul căzut la datorie ca și cum îl fugăreau teroriștii ISIS! Un om – dacă asta ar fi cum se bate cu cărămida în piept – ar fi trebuit să se oprească la accident și să coordoneze fățiș acțiunile de salvare până la venirea SMURD-ului. Apoi, cu transparență să fi dat un comunicat sau să facă o conferință de presă relatând deschis conjuctura producerii accidentului la care a fost și martor și cauză!
Și nu în ultimul rând, o demisie de Onoare, așa cum se tot laudă, pentru Cauza Națională…