LIȘMAN & MIȘU 5

Serial feisbucist (SF), episodul 5, sezonul 1

Urmărirea acestui serial ste interzisă adulţilor sub 18 ani fără acordul minorilor. Pot fi întîlnite scene dure, limbaj licenţios, sau descrierea unor acte sexuale nepornografice Este necesară aprobarea primăriei.
„Şedinţa”
Imediat ce coborî din avion, Lişman intră în Aerogară şi dădu cu ochii de un mash imens de unde rivalul său politic Afenechiului, îi rînjea urîndu-i bun venit în Oraş. „să mă pupi în cur idiotule, o fi ăsta aerodromul tău, da’ oraşul îi tot a meu” îl gratulă în gînd.
Şoferul Emil îl aştepta zîmbitor lîngă portiera din spate dreapta şi deschise larg uşa după care se repezi la portbagaj luîndu-i primarului treolerul din mînă.
„Să trăiţi, bine aţi venit!”
„Hai, lasă gargara, că ştiu eu cît vă mai bucuraţi voi cînd daţi cu ochii de mine.”
„Vai Şefu, se poate, un cîine mai credincios ca mine nu există!”
„Hai, mînă birjar, du-mă la masă. Mergem la nea’ Tinel Bodegă.”
Maşina ieşi din pădurea Circului şi intră în cartierul Morii.
„Băi Emile, faci dreapta în Podu de Oţel pe Drumul Naţional, că pe Sărătură e nasol. E aglomerat şi n-am chef să mă întîlnesc cu careva. Chiar dacă ocoleşti vreo opt kilometri, e numai bine să-mi adun gîndurile. Drumul Naţional e foarte bun, urci pe la Ursărie şi cobori pe Sărătură în loc să urci.”
Cînd Skoda Superb trase la bordură în faţă la Borta Rece, nea Tinel ieşi numai zîmbet din restaurant şi îl întîmpină pe Lişman plin de condescendenţă.
„Bine aţi venit domnu Lişman, poftiţi! Preferaţi în separeul de sus, sau doriţi jos în hrubă?”
„Nu, merg în separeu că-i mai aproape şi oricum nu stau mult.”
„Bun, trăiţi! Să vă servească Maricica, sau preferaţi pe Mitică?”
„Mitică, e mai bine, că acuşi am o şedinţă şi nu vreau să mă tulbure nurii Maricicăi. Ce haleală ai? Vreau ceva uşor, că aseară m-am cam ghiftuit şi m-am făcut de porc la dinţişori cu nebunul ăla de Dragnea, lua-l-ar DNA-ul mai repede, că poate mai urc oleacă şi eu. Trebuia să fi venit şi Hrebenciuc, da a zis că preferă să ia masa la Braşov cu nişte parchetari dintr-un parchet silvic, sau cam aşa ceva.”
Păi ce preferaţi? O salată de roşii, o brînzică bună de la Maramureş la deschidere, o măslinuţă de la Panatoianis din Salonic, la felul doi ce vă dau uşor? Un scrob de trei ouă de găină roşie cu cîteva bulane de pui de baltă şi mujdei de usturoi, sau mergeţi pe o ciorbă de burtă, sau rădăuţeană? Sau poate doriţi un borş de fasole acrit cu zeamă de varză şi afumătură marca lui Chef Didina?”
„Da, un borş de fasole a la Didina şi la felul doi nişte cartofi prăjiţi standard, cu două ochiuri şi salată de varză murată. Desert ce ai?”
„Păi doriţi fructe? Am harbuz de la Cotu Morii, zămos, mere pădureţe trase în caramel, sau poate doriţi un tort de îngheţată.”
„Da, dă-mi îngeţată, dar să nu fie nici de la Băsescu, nici de la Flutur de la Suceava.”
„Sigur dom’ primar, ştie Tinel ce vă serveşte. Apropo, da dacă îndrăznesc să mai pun o vorbuliţă pentru copilu meu, nu puteţi să-i daţi vreo funcţie mai acătări, cu un salar mai mărişor, că acu s-a însurat şi pretenţiile au mai crescut! Ştiu, mi l-aţi făcut director la Noi Născuţi şi Decedaţi, dar acolo e salarul cam mic dom primar.”
„Lasă Tinele, că am io grijă de mînz. Fac acu nişte rocade şi al tău pică taman unde trebuie. Unde îl pun eu, salarul e cam dublu şi deştept cum îl ştiu, mai scoate multe lovele din şpăgi. Stă în cur pe scaun, umflă preţurile la megieşi şi face licitaţii trucate. Tănase s-a îmbogăţit tare acolo, dar a trebuit să-l schimb că intrase în vizorul Parchetului, că era lacom şi nu dădea şi el obolul.”
Lişman termină de servit masa. Se uită la ceas şi constată satisfăcut că e patru jumate. Mitică – chelnerul aflat aproape de pensie – stătea discret pe un colţ de scaun în separeu la dispoziţie aşteptînd să îndeplinească vreo poruncă.
„Băi Mitică, mai adu o cafea, da la expresor, nu la ibric, că am auzit că nu are aşa multă cofeină şi fă-mi şi nota de plată.”
Mitică se execută şi după ce termină de savurat cafeaua, ceru iarăşi Nota de Plată.
„A zis dom Tinel că totul e rezolvat. Nu aveţi nimic de plătit, e din partea Casei”
„Aa, da? Da unde-i patronul?”
„E jos, la beci să trăiţi, are o masă cu mahări de la Poliţie şi de la Fisc.”
„Aha. Nasol. Cheltuială mare. Bun. Zi-i că-i mulţumesc, eu am plecat că am treabă.”
Urcat în maşină după ce Emil îi deschise uşa conform protocolului învăţat de la primar, comandă scurt: „la partid”.
Sala era plină. Tot activul era prezent. Majoritatea erau chiar salariaţii primăriei. Viceprimarii, şefi de Direcţii, şefi de Servicii.
Printre ei şi doi parlamentari de Oraş. Sorinel Puştiu Iorgovan şi modista Cristiana – noua muiere a arhitectului Ineleanu. Părintele Teofil cu barba sa pînă la brîu trona în prezidiu. La gît purta o cruce aurită cu un lanţ gros tot din aur. Contrasta puternic cu fundalul roşu din spate pe care era agăţat tabloul cu bustul lui Ponta.
Lişman s-a aşezat în mijlocul prezidiului pe scaunul liber ce-l aştepta. Era el, vicele Mişu, vicele Gavril, Părintele Teofil. Un scaun rămăsese gol. Era al Şefului de la Tineret, consilierul Ofticiuc.
„Măi, da de idiotul ăsta de Marius ce ştiţi, nu a fost anunţat?”
Uşa se deschise şi în sală apăru precipitat împricinatul.
„Să mă iertaţi, da-i un trafic infernal şi în Piaţa Eminescu am stat blocat o juma de oră. Am lăsat maşina şi şoferul acolo şi am luat tramvaiul de am ajuns aici. Şi tramvaiele astea circulă ca dracul, să iertaţi Părinte că am pomenit de adversar.”
Părintele Teofil îşi făcu semnul crucii şi sărută iute podoaba aurită de pe piept.
„Băi Ofticiuc, pe mine să nu mă abureşti cu prostiile tale. Mă doare în tei de traficul tău şi de tramvaiele tale. Trebuia să vii de ieri aici şi să mă aştepţi, că ceilalţi au putut să ajungă la timp, numai un bou ca tine pe care l-am pus mare director la Drumuri nu-i în stare.Mai spui şi multe prostii şi bagi şi partidul în căcat vorbind ce nu trebuie fără să te asiguri că eşti SAFE.
Dragilor, trebuie să vă anunţ că treaba e nasoală rău şi scroafa-i aproape moartă de frică prin plopii hăcuiţi de Plopeanca. Aşa cum ştiţi am fost trei zile la Bucale unde am avut şedinţă de taină cu conducerea Partidului. Alegerile bat la uşă, iar sondajele reale făcute de Dîncu ne arată că Ponta e în mare pericol. Şi dacă Ponta nu iese, vă spun tuturor: scapă cine poate! S-a dus dracului – iertare Extrem de Sfînt Părinte Teofil – toată protecţia. Mulţi judecători şi magistraţi vor servi în continuare pe Cordiţa Pietraru, Kovesy pe ungureşte, de la DNA şi mulţi vor avea de pătimit.”
„Un moment, vă rog să iertaţi domnule primar – interveni Părintele Teofil – dar v-am spus de foarte multe ori că funcţia mea onorifică cu voia Domnului este de Înalt Prea Sfînt, nu de Extrem de Sfînt. Vă faceţi de rîs şi mă puneţi şi pe mine într-o situaţie jenantă.”
„Ia mai lasă-mă popo cu mofturile tale. Astea-s nimicuri. Zi bogda proste că-ţi decartez din bugetul local o căruţă de euroi în fiecare an. Nu dau la şcoli şi spitale cît vă dau vouă să spoiţi bisericile şi copacii din curţile lor şi mă freci pe mine cu nişte chestii de doi bani.
Să trecem mai departe. Vă rog pe toţi să nu întrerupeţi. Întrebările la urmă.
Deci: situaţia în sondaje neumflată ne arată că suntem în mare rahat şi Ponta nu ia în primul tur mai mult de 33, 57834%. Asta cu o marjă de siguranţă de minus 70%. Oraşul cred că e în budă complet, că sondajele arată că la nivel de „muncipiu” e sub media pe ţară cu circa 12 procente, iar judeţul poate cu 6. Totul se datorează propagandei tîmpiţilor de la TeleP şi a unui jmecher din societatea civilă care ne face continuu praf şi pulbere pe Facebook şi pe blogul lui. Gagiul ăsta are mare audienţă la viermi şi combate exact la ţintă anihilînd propaganda tuturor publicaţiilor controlate de noi.
Faptul că am început zeci de şantiere de cîţiva ani şi nu terminăm nimic – mă refer la cele trei pasaje denivelate – la chetroaiele puse pe pietonal de vicele Mişu fiţ-ar cataroaiele de cap să-ţi fie cu şmenurile tale din care la partid ai decartat doar praful de pe tobă, dar mai ales că am hăcuit mîndria urbei, adecă plopii fără soţ de pe strada Veşniciei, ne-a coborît tare în sondaje.
În ciuda eforturilor mele sistematice şi a propagandei în care am investit sume imense, internetul ăsta lua-l-ar naiba să-l ia – na, Părinte că nu l-am mai pomenit pe domnul Dracu – a deschis cale liberă unor inşi de specialitate ce ne carotează.
Ponta mi-a atras atenţia să luăm în serios problemele că ne ia Dracu! Scuze popo, dar m-am enervat. Şi dacă ne ia pe noi, adecă pe mine, atunci fiţi convinşi că nici voi nu scăpaţi, poate singurul va fi Părintele Teofil care va rămîne să se roage pentru noi.
De aia şi prin urmare, fiţi atenţi acilea la moa şi notaţi ce vă spui io acum. În primul rînd Buratecul – eşti aici Buratino? – aha, te-am văzut. Faci imediat un comunicat către presă şi spui ce îţi voi dicta eu şi vei găsi la Micşunica.
Ofticiuc: îţi iei o sută de golani tineri – treaba ta de unde, nu mă interesează – înarmaţi cu hîrleţe şi lopeţi şi miercuri împreună cu toată crema locală a Partidoiului, vă prezentaţi în Parcul Vînătorilor cu mare tam-tam, cu televiziunile noastre, cameramani, fotografi, găozari şi în frunte cu amîndoi viceprimarii, şparlamentarii de Oraş – Sorinel, madam Ineleanu – doamna Gabriela de la Învăţămînt cu două şcoli de copii ca să ne aplaude şi plantaţi un număr de 50 de copaci din soiul plop piramidal ce vi-i aduce doamna Teiţa Plopeanu, care asigură şi suportul ştiinţifico-tehnic. Aveţi grijă să nu citesc prin ziare că aţi pus copacii cu rădăcinile în sus.
Tot Serviciile secrete Municipale să aducă de unde ştie şi bălegar de iapă stearpă să puneţi pe fundul gropii pentru mocirlire ca să executaţi lucrările ca la carte.
Comunicatul la Presă – Buratino – să-l dai în numele vicelui Mişu, poate se mai estompează oleacă vina lui că e autorul moral al hăcuitului de copaci. Accentuiezi poziţia mea la vremea respectivă cînd a fost balamucul cu marcarea plopilor prin zona Popou că marcarea s-a făcut pentru că toţi copacii erau vizibil un pericol să se rupă şi să cadă peste copilaşii din parcuri şi chiar pe ospătarii şi clienţii Terasei Vînătorilor. Ia stai, ia scrie acuma ce-ţi dictez io: aşa cum am promis, începem în forţă campania de plantare a 10.000 de arbori din specia plopi în oraşul nostru. Salut iniţiativa tinerilor social-democraţi şi fac din nou un apel către toţi orăşenii care iubesc natura, indiferent de convingeri sau orientări politice, să ni se alăture cu fapta, nu doar cu vorba, în acest demers ambiţios”, a declarat, miercuri, viceprimarul Mişu, preşedintele organizaţiei municipale a PSD. Ai scris Brotacule? Bun!”
Domnul vice Gavrilă: răspunzi cu capul de urmărirea Centrului de telecampanie şi sunaţi la telefoane cît mai mulţi viermi acasă şi le spuneţi că primarul Lişman susţine proiectele Oraşului la Bucureşti. Ofticiuc, să trăieşti! Aveţi disponibile două numere de telefon de la care puteţi vorbi fără taxă, că am aranjat de la Bucale pe numele partidului din fonduri centrale. Notează: 0332/417.852 si 0332/417.843. Dacă sunteţi cumva întrebaţi de Autostrada aia cu care mă tot fu..găresc idioţii ăia la cap, spuneţi că săptămîna viitoare încep lucrările de organizare de şantier de la Tîrgu Mureş unde a fost domnul Ponta şi ministrul Rus la inaugurare. Poate pun botul tîmpiţii. Dacă cineva insistă, închideţi pur şi simplu telefonul. Aţi înţeles? Doamna Gabriela, aţi devenit de acum membrană deplină şi oficială la PSD?”
„Da, domnule primar. În sfîrşit mi-am văzut visul cu ochii şi sunt fericită că nu mai trebuie să lucrez incognito.”
„Bine, tu răspunzi de secţiile de votare din şcoli, să ai grijă în amănunt să avem oamenii noştri. Atenţie permanent, că se infiltrează şi DNA-ul. Trebuie să avem grijă, că nu ştiu dacă sunt parchetari de la noi şi nu vin din altă parte. Cu ăştia de aici nu vor fi probleme, că-s toţi la mîna mea. Hai, gata, la treabă, că bîntuie bolile!
Mişu, Gavrilă, Ofticiuc, care daţi o bere? Ăla eu, ăla eu … tot Lişman să plătească tu-vă muma în cur!”

sfîrșitul episodului 5, sezonul 1