Din ce în ce mai des se pot auzi pe la diferitele emisiuni Tv pe mai toate canalele, dar poți vedea și cu ochiul liber pe rețelele de socializare întețirea mesajelor care vestesc o radicalizare a societății în paralel cu scindarea ei tot mai accentuată și asta nu se întâmplă doar în România, ci are loc în mai toată lumea, dar noi o percepem mai ales la țările Uniunii Europene.
Veți spune și veți gândi cu siguranță – și pe bună dreptate – că valul de emigranți musulmani care forțează porțile țărilor occidentale îndeosebi, ar fi poate un motiv firesc de exacerbare a unor forțe extremiste ce au stat aproape o jumătate de veac în amorțire după încheierea celui de-al doilea război mondial.
Ei bine, fenomenul este cât se poate de complex și are multiple cauze. Sunt o sumedenie de factori atât obiectivi, cât și subiectivi care au trezit în țări considerate un fief al unor democrații consolidate, în țări unde credința creștină – îndeosebi catolică – îndeamnă la o conduită de toleranță și de înțelegere cu semenii noștri de toate neamurile și de orice religie.
Ei bine, se pare că această toleranță și armonie socială în care au ajuns să trăiască aceste popoare și care le-au adus în timp de secole bunăstarea a făcut să le fie adormită vigilența și să li se atrofieze simțul care prevestește pericolul.
Vă întrebați cumva de ce nu sunt căutate de emigranți țările ce au fost până acum două decenii în blocul comunist? Desigur că aveți singuri răspunsul și asta este o evidență văzută cu ochiul liber pe care noi o trăim pe pielea noastră.
Dacă în Occidentul prosper spre care se îndreaptă valurile de emigranți printre care ne amestecăm și noi românii, ca și alte popoare ce au scăpat de comunism, reînvierea forțelor extremiste de dreapta – naționaliste și xenofobe – au o explicație cât de cât logică, iar partidele de această sorginte iau amploare ca bulgărele de zăpadă rostogolit și în țările desprinse din blocul comunist. Aici ar părea cumva cam ilogică ascensiunea acestor partide cu tentă fascist-naționalistă, dar este cât se poate de firească.
La unele popoare naționalismul expansiv este ca un fel de genă primită la naștere și el depășește cu mult noțiunea și sentimentul firesc de patriotism care ar fi normal oricărei nații și atunci aceste vremuri sunt propice pentru întețirea unor vise neîmplinite de a avea teritorii mai mari și de a stăpâni ei alte neamuri cu nimic mai prejos decât ale lor. Exemplul ungurilor și al sârbilor, dar și al turcilor sau a croaților sunt cât se poate de clare și istoria pe care „cineva” dorește să ne-o scoată nouă din minte schimbând obiectul de studiu sau ducându-l în derizoriu la copiii ce vor forma următoarele generații este cât se poate de edificatoare și plină de învățături, pentru aceia care vor să țină seama de ele.
Sunt multe de spus, dar să-i lăsăm în pace pe alții deocamdată și să ne uităm puțin la noi, să încercăm să înțelegem ce ni se întâmplă și mai ales de ce ni se întâmplă.
Ei bine, comunismul nu a fost o orânduire cu care acest popor s-a împăcat și cu care s-a putut obișnui – în ciuda eforturilor și a metodelor de forță aplicate cu complicitate internă de către „tovarășii” sovietici – într-un context istoric în care nu ne-am fi putut opune mai mult decât am făcut-o și mare noroc am avut că Dumnezeu nu ne-a dat soarta Basarabiei, sau a Ucrainei, sau a altor popoare distincte ale căror țări au fost transformate în republici unionale și popoarele lor au fost amestecate, dislocate și aduse într-o cvasi disoluție…
Evident, că inconștient sau nu, nemulțumirea individuală în legătură cu situația forțată în care am fost aduși, cu noua orânduire în care am fost obligați să trăim vreme de o jumătate de secol, nu a putut oprima în rândul atâtor generații născute în această orânduire acea genă a libertății și a diversității individuale ale valorilor umane, lucru transmis chiar pe cale orală în ciuda măsluirii istoriei, pentru ca să ni se șteargă din memoria socială ideea și dorința de revenire la starea anterioară.
Răsturnarea dictaturii ceaușiste din 1989 s-a făcut în primul rând de către aceia ce au aparținut generației interbelice și a copiilor lor, chiar dacă reușiseră să ajungă în statul comunist la funcții înalte, la un statut privilegiat și la averi ascunse dobândite pe furiș prin subterfugii.
Ei își doreau mult mai mult și în primul rând doreau să se poată folosi de acele averi, să le sporească cu orice preț. Dar pentru asta aveau neapărat nevoie de LIBERTATE! Așa că au profitat de contextul internațional și de întorsătura pe care o luaseră lucrurile în URSS-ul lui Gorbaciov, declanșând o lovitură de stat pe care au numit-o revoluție.
Cine erau oamenii puternici în statul român comunist care aveau privilegii și averi ascunse care nu puteau fi folosite? Evident cei cu funcții de conducere în PCR, UTC și Securitate. Ei au fost direct interesați de răsturnarea regimului și ei au pus umărul la lichidarea lui.
Astăzi, este evident faptul că s-au creat din timp unele rețele care au plănuit pas cu pas cu ajutorul unor forțe interesate dinafară cum să fie îngenuncheată și acaparată România. Masoneria mondială nu este deloc străină de urzeala țesută.
Ceea ce trăim acum este rezultatul acestui jaf generalizat în care unii au fost actori principali, iar o mare majoritate a asistat tâmpită la acest jaf, cu nepăsare și indolență, mulțumindu-se cu fărmături de fericire sau a ales calea bejeniei încercând ca prin emigrare să recupereze în timpul vieții lor un decalaj al bunăstării produs în decenii, dacă nu în secole de transformări sociale line și fără sincope în alte țări.
Așa am ajuns acum. Societatea românească s-a ticăloșit peste măsură, ne-am înrăit accelerat, au ieșit la iveală și s-au accentuat cele mai mari defecte umane ce s-au generalizat și s-au transmit societății. Românii au uitat rapid cinstea, onoarea, bunătatea, altruismul, au uitat de cumpătare, de rușine, de simțământul de a-ți ajuta aproapele aflat în nevoi sau suferință!
Am fost însă împinși intenționat la asta. Ne-au distrus economia. Veți spune poate preluând sloganurile ticăloase din acei ani că aveam o economie energofagă și depășită tehnologic, că nu eram competitivi, că produceam la costuri mari și nu eram eficienți. Poate că în unele domenii a fost așa, poate că regimul Ceaușescu umfla cifrele și în industrie și în agricultură, poate că eram conștienți că furăm cu toții de la stat, dar cu toate astea suntem un popor foarte inteligent și mintea noastră a fost furată la rândul lor de alții, eliminându-ne voit locurile de muncă de la noi, distrugându-ni-se fabricile și uzinele, ca să fim nevoiți să plecăm la ei pe bani puțini, să nu le mai facem concurență.
Totul s-a făcut prin politicieni, care au format imediat sub Iliescu noua clasă politică ce a transformat securiștii și nomenclaturiștii din vechile structuri, în partide noi, ce se doreau antagoniste, dar care de la bun început au fost infestate cu năpârcile vechiului regim.
De aia s-a folosit masiv manipularea și s-a învrăjbit populația îndobitocită alegându-l în proporție covârșitoare pe Iliescu și pe Petre Roman în detrimentul reinstaurării firești a monarhiei constituționale așa cum s-ar fi cuvenit să ne reluăm viața lin și fără convulsii de unde fusese ea întreruptă de rusnaci și sioniștii evrei sosiți pe tancuri și impunând legea cu pistolul pe masă!
Nici măcar nu am vrut să auzim majoritatea dintre noi care ne-am comportat ca o turmă de vite mânate de prostie la glasul și povețele unor oameni democrați veniți din exil ca Ion Rațiu și Radu Câmpeanu, ce cu mare greu și torpilați au fost lăsați să înfiripeze cele două partide istorice distruse de criminalii staliniști odată cu crema intelectualității române!
A primat tot legea manipulării cu care ne-au îndobitocit nația rușii și regimul comunist. Prea puțini români au intuit și au înțeles ce mare pericol avea să urmeze cu acel FSN și venirea comunistului Ion Iliescu, cel care a răsplătit cu vârf și îndesat forțele externe ce l-au ajutat să răstoarne regimul lui Nicolae Ceaușescu și să preia puterea și tot el și camarila lui a deschis porțile țării, lăsând-o pradă tuturor pentru a-și putea consolida victoria.
De asta astăzi cei care au rămas în țară au ajuns să fie scindați antagonic și nu mai funcționăm ca popor!
Sunt două categorii de români: cei care au contribuit la jefuirea României dând totul pe mâna străinilor, străini care nu au plătit nici măcar a mia parte din prețul real ce-l valorează prada și aceia care s-au trezit în sfârșit că au ajuns la bătrânețe din ce în ce mai săraci, care nu pot beneficia după o viață de muncă pe care o sperau liniștită și lipsită de griji, fără măcar o speranță a zilei de mâine, fără o asistență sanitară în condiții cât de cât decente, dar mai ales neputincioși în fața jafului și corupției generalizate.
Dacă în Vest apariția grupărilor fascistoide de dreapta, xenofobe și revigorarea lor au explicația în valul de emigranți – în principal de religie musulmană – în țările din estul Europei motivația este cu totul alta, dar cu nimic mai periculoasă și într-un moment dat, atunci când fitilul ajunge la capsa detonantă, explozia se va produce.
Deocamdată se caută reînvierea unor ideologii, a unor teme care nu mai sunt de actualitate, folosindu-se și excitând tot mai tare sentimentul de patriotism și de religie creștin-ortodoxă. Este clar că un rol important pe această temă o are Rusia, care caută acum să smulgă prin religie unele țări care au fost în sfera ei de influență din mrejele Occidentului.
În același timp, America a reușit să se infiltreze pașnic chipurile pe teritoriile fostului bloc militar al Tratatului de la Varșovia și să vină nestingherită până lângă granița fostei URSS, lucru care le dă rușilor un fior și îi face agresivi mai mult ca niciodată.
Masoneria mondială face jocuri de culise și încearcă să profite la maximum de aceste situații.
Intenționat se învrăjbesc clase sociale, intenționat să învrăjbesc popoare, se întreține nesiguranța, terorismul.
Existența Uniunii Europene era un pericol imens pentru Statele Unite, în primul rând din punct de vedere economic și poate ulterior ar fi putut deveni și o forță militară puternică, ceea ce americanilor evident că le produce un mare disconfort. Un eventual război mondial se va duce iarăși departe de continentul american și asta nu poate decât să le placă din toate punctele de vedere.
Suntem o țară mică dar Dumnezeu ne-a pus în ea de toate și prea mulți ne invidiază! Poate pentru că și-a dat seama că suntem un popor privilegiat, la un moment dat Sfântul Petru i-a atras atenția Tatălui Ceresc și atunci ca să mai dreagă busuiocul acesta ne-a blagoslovit cu niște păcate cu care ne-a stropit caracterul făcându-ne să fim mereu dezbinați și slabi de înger, ajungând prea ușor pradă Diavolului.
Istoria se repetă. Nedreptățile sociale se răzbună și poate că românii nu vor mai vâna evrei sau cine știe ce musulmani care se feresc de noi ca dracul de tămâie, dar cu siguranță că vom vâna vreodată când lumea va lua foc și tot cocălarul va avea un pistol sau o pușcă „la liber” pe ticăloșii cu conturile burdușite de jaful făcut cu bună știință asupra României devenită colonie în care unii copii de români vor veni poate acasă și vor găsi un teritoriu în care se vor simți străini. Urmașii acestora îi vor căuta și vâna pe urmașii ticăloșilor. Este ciclic. Chiar și dintre tâlhari se vor găsi destui care să se ralieze cu nemulțumiții, din simplul motiv că li se va părea că ei nu au putut fura cât alții și se vor considera năpăstuiți…
După cum decurg lucrurile, acele timpuri par să se apropie cu pași repezi și pentru mulți a rămas singura speranță de răzbunare! Polițele trebuie plătite încă pe lumea asta, așa că discuțiile în public despre exacerbarea legionarismului sunt acum doar un moft, dar care în curând s-ar putea să devină o realitate și niște animale politice care se cred astăzi imbatabile și de neatins, pot să fie vânate prin toată lumea pentru că atunci când judecata este lăsată pe mâna lui Dumnezeu, oamenii sunt prea păcătoși ca să mai aibă cuvenita răbdare…