Încheiem anul 2014 după o preamult aşteptată dorinţă.
În acest deceniu de suferinţă în care s-a perfecţionat sistemul mafiot românesc – pentru care ne invidiază cred şi italienii – Iaşul este un caz cu totul şi cu totul special. La Iaşi, Mafia a acţionat cu dublă măsură. Aici există şi conjuctura nefastă a acţiunii „camorei” locale, care nu s-a substituit celei naţionale, ci care practic a dublat-o!
S-a ajuns pînă într-acolo încît populaţia Iaşului a fost complet anihilată şi ignorată de politicienii aflaţi la butoane. Corupţia este atît de mare şi de pregnantă, încît deja nimeni nu se mai fereşte să acţioneze cît de cît sub o minimă acoperire…Siguranţa clanurilor mafiote este vizibilă, au în mîinile lor toate pîrghiile, toate butoanele, dar în primul rînd au subjugat Justiţia şi Poliţia.
Sfidarea a ajuns atît de puternică pentru că şi puterea ce au acumulat-o este deja incomensurabilă şi nu se mai tem de nimic!
Au în mîinile lor toate funcţiile cheie, de la ministerele guvernului Lor aflat la putere, pînă la directorii deconcentratelor care acţionează slugarnic în acest angrenaj răspunzînd astfel ordinelor trasate de mafia politică.
Nichita şi aparatul său de borfaşi incompetenţi a ajuns atît de tare, încît nu ţine cont de nicio părere sau dorinţă a cetăţenilor oraşului.
În cei peste zece ani de cînd se află la conducerea oraşului a devalizat sistematic bugetul public sub oblăduirea instituţiilor de forţă care ar fi trebuit să stopeze fărădelegile.
La Iaşi orice lucru făcut – începînd de la o banală plombă de asfalt şi terminînd cu un pasaj sau cu reabilitarea unui bulevard sau a unei magistrale de tramvai – a costat dublu sau triplu decît ar fi fost normal. Şi ceea ce s-a făcut a fost doar kitsch, începînd cu alegerea pavajului de pe pietonal şi terminînd cu banalele panseluţe sau „vîzdoage” galbene puse aiurea pe puţinele spaţii verzi.
Toate fărădelegile s-au făcut numai cu ajutorul lui Nichita şi Chirica ce au fost interfaţa unor potentaţi din umbră ce şi-au investit averea acumulată mai mult sau mai puţin legal în obiective făcute cu forţa în locuri privilegiate cu încălcări grosolane a legii – prin aportul Justiţiei corupte.
Este posibil ca odată cu căderea regimului Băsescu să avem o şansă după un sfert de secol de la căderea comunismului şi România – conform celor afirmate de Preşedintele nou ales – să pornească în sfîrşit pe drumul realei democratizări şi eradicarea corupţiei.
Johannis a afirmat în discursul său inaugural de la investire apăsat, că îşi doreşte în primul rînd o reconsiderare şi o primenire a clasei politice care să lucreze în slujba cetăţeanului şi nu în interes personal sau de grup.
Desigur, rezistenţa la schimbare va fi foarte mare şi este de presupus că actualele hiene politice se vor opune din toate puterile să piardă privilegii, dar dacă neamţul va fi pragmatic şi va acţiona în forţă, încurajînd o Justiţie reală şi nepărtinitoare, poate vor exista şanse.
Legile ce îşi propune Klaus Johannis să le supună Parlamentului în scurt timp pentru modificare – în primul rînd de limitare la două mandate a aleşilor de orice fel – distruge visul multor baroni locali de a se vedea nemuruitori şi cu puteri discreţionare.
Trebuie să conştientizăm cu toţii că teoretic lui Nichita i-au mai rămas la dispoziţie maximum doi ani de mandat şi ştiind că acesta este ultimul, va face absolut orice, asumîndu-şi orice risc pentru a duce la îndeplinire dorinţele şi proiectele celor ale căror interese le apără şi care fără îndoială coincid şi cu interesele sale şi a celor apropiaţi lui.
Se vede foarte clar că se comportă fără nicio frică şi sfidează populaţia din Iaşi pentru că ştie pe cine se bazează, îşi cunoaşte protecţia obţinută prin şantaj şi cointeresare.
Clasa politică locală este în totalitate coruptă la vîrf şi trăieşte coabitînd în cîrdăşie de foarte mult timp. Numai aşa se explică tăcerea complice şi votul cvasiunanim dat prin consiliile locale pentru aprobarea unor proiecte imbecile care se fac sifonîndu-se sume uriaşe prin licitaţii aranjate către oameni de casă.
La toate aceste ticăloşii este complice şi o mare parte din presă, care în mod vizibil este apartenentă la Mafie!
Degeaba încearcă majoritatea organelor de presă locale să mimeze lupta cu corupţia şi cu aranjamentele politice „de sub masă” că oamenii deja văd şi conştientizează că sunt cu toţii mînă în mînă animaţi de scopuri comune – fiecăruia revenindu-i o parte mai mică sau mai mare din banii murdari.
La toate acestea acum nu mai este decît un licăr de speranţă. Este ca un băţ de chibrit aprins într-o imensă hală cufundată în beznă.
Acel licăr de lumină se cheamă speranţa că odată cu alegerea lui Johannis cu pragmatismul său nemţesc, va reuşi să înfrîngă balcanismul latinizat al instituţiilor şi al partidelor politice, impunînd cu forţa schimbarea.
Noi – adevărata societate civilă – neorganizată nici în ONG-uri, fundaţii sau partide politice, nu avem altă posibilitate decît aceea să cerem public şi apăsat Noii Opoziţii – care acum se cristalizează – să dea dovadă de discernămînt şi să conştientizeze că numai lăsînd la o parte lupta lor intestină şi bătălia pentru ascendent şi vizibilitate individuală pot să cîştige imediat încrederea populaţiei care doreşte de la ei să fie vectorul de acţiune care să pună în practică afirmaţiile noului Preşedinte.
Lui Nichita nu trebuie să i se mai lase timp. Timpul acordat lui, este timpul care scurtează viaţa noastră, este timpul suplimentar pe care i-l lăsăm să mai comită nişte mîrşăvii şi să mai distrugă ceva ce a mai rămas nedistrus.
Ne rîde în nas şi acum după ce a văzut că ne-a sfidat decimînd teii şi că Justiţia l-a apărat în fărădelegile sale şi acum vrea cu orice preţ să distrugă şi parcul Teatrului săpînd o imensă gaură într-un situu necunoscut. Administraţia Nichita a dovedit că este complet atehnică şi nu este capabilă să ducă la bun sfîrşit niciun proiect ce-l începe, indiferent de simplitatea sa.
Singura modalitate de a-l putea opri este strîngerea imediată de semnături şi declanşarea Referendumului de demitere!
Asta este o acţiune posibilă şi la îndemîna numai a partidelor din Opoziţie, deoarece numai ele au structură organizatorică capabilă de acţiune.
Societatea civilă va răspunde în mod cert solicitării venite pentru demitere. Orice „sondaje” emise de inşi expiraţi care se ţin de scaune cu ambele mîini pentru că sunt conştienţi că e posibil ca pe viitor să nu mai ocupe funcţii, trebuie ignorate!
Dacă doriţi să aveţi adepţi, scăpaţi-ne imediat de mafia nichitistă care a căpuşat oraşul! Numai aşa veţi avea credibilitate, numai aşa veţi arăta că aţi înţeles votul românilor!
Aduceţi în faţă oameni din rîndul 2 ş 3, iar dinozaurilor tineri şi bătrîni cereţi-le să facă zece paşi înapoi!
Iaşul trebuie să dovedească sieşi că mai are resurse de moralitate şi renaştere!
Trec sărbătorile şi la treabă! Ăsta este îndemnul noului Preşedinte ales!