Nu vă speriaţi, n-am să încerc să vă bag în ceaţă cu oarece calcule sau teorii ale mulţimilor de care mi-a fost silă toată viaţa, dar în loc să-mi ascult pornirea lăuntrică pentru o carieră în domeniul umanist, am urmat o profesie tehnică după voinţa părinţilor şi vă asigur cu toată certitudinea că nu am regrete, dar încă mai visez la „cai verzi pe pereţi”
Noţiunile de matematică rămase într-un ungher al „hardului de memorie” îmi uşurează cumva capacitatea de înţelegere în acest imens hăţiş al politicii româneşti pe care personal o asemuiesc cu o pădure de mangrove din mlaştinile Amazonului.
La „artimetică” am învăţat demult, ce se poate întîmpla cînd ai în faţa ta o mulţime ordonată de elemente pe care ţi se cere să le aşezi în moduri diferite, pentru scopuri diferite, sau pentru un acelaşi scop.
Pentru asta, matematica operează cu trei noţiuni de bază: aranjamente, combinaţii şi permutări.
Dacă luăm ca mulţime nevidă, finită şi ordonată – mulţimea partidelor politice din România, atunci putem să avem nişte explicaţii logice despre tot acest balamuc care se întîmplă în prezent pe scena politică.
O permutare a mulţimii A este o mulţime ordonata ce contine elementele lui A. Adică dacă mulţimea A e formată din partide, fiecare partid este un element clar al acestei mulţimi.
O submultime ordonata a lui A de k elemente (k<n) – „k” mai mic decît „n” se numeste aranjament de n luate cîte k.
Numarul aranjamentelor de n luate cate k se citeste “aranjamente de n luate cate k”. Mai precis, alianţele dintre două sau mai multe partide, formează o mulţime bine definită notată K, ce este inclusă în mulţimea A, a partidelor politice.
O submultime a lui A de k elemente (k<n) se numeste combinare de n elemente luate cate k.
Aţi înţeles,nu-i aşa? Pe naiba!
Booon…Ce avem noi acum? Păi avem muuult mai clar că pe piaţa politică din România există submulţimea USD, care funcţionează ca un element desinestătător al mulţimii A (partidele politice), avem PNL, avem partiduleţele „băsiste” care de fapt constitue şi ele în fals o altă submulţime nedefinită clar, dar care la un moment dat se va comporta ca şi o submulţime gen USD…
Deci acum acţionează în fond mulţimea A a partidelor politice, divizată în trei submulţimi(k): USD+UDMR, PNL şi mulţimea X(PMP, PDL, FC, PNŢcd). Mai există încă nişte formaţiuni politice care sunt elemente ale mulţimii A de mai mică importanţă, dar fiind elemente ale acestei mulţimi, pot intra teoretic în combinaţii, aranjamente sau permutări.
Teoria, ca teoria, dar pe noi practica ne omoară…
Vedeţi circul? Fiecare submulţime dintre cele trei principale, au interese comune! Fiecare vrea să cîştige cît mai mult capital politic, cît mai mulţi alegători şi dacă se poate să dea României, Preşedintele.
Care e mecanismul? Păi după cum se vede cu ochiul liber, e musai ca fiecare să se combine periodic cu cîte un alt element dintre celelalte două pentru că interesele de moment o cer!
Cînd USD se sprijină „pe sub masă” pe Băsescu şi partiduleţele controlate de el contra PNL (Antonescu), cînd PNL se sprijină pe partiduţele băsiste contra USD(Ponta), cînd USD şi PNL contra băsiştilor(Udrea, Predoiu, MRU)!
Toate astea se fac în funcţie de interese ascunse ochiului public, dar văzute şi de orbi!
În funcţie de jocul partidelor, şi televiziunile „ştiriste” sunt combinate şi răspund aranjamentelor făcute de partide.
USD dispune de ajutorul masiv al Latrinei3 şi Coteţ TV, liberalii au ajutorul destul de anemic al Realităţii TV şi oarecum nedefinit clar a lui DIGI 24, iar băsiştii au rămas Labe 1.
TVR se dă imparţial, dare e doar o iluzie, că prin tradiţie cîntă în strună puterii care bagă lemne în sobă cînd e frig….Interesant va fi de văzut ce se va întîmpla de la anul, cînd partidul de guvernămînt va considera că odată trecute alegerile, nu „se merită” să se „mai bage lovele” în susţinerea televiziunii naţionale ce consumă fonduri publice cît serviciile secrete la un loc. Bine, că şi în televiziuni sunt mascaţi o droaie de agenţi acoperiţi din Servicii şi nu prea cred că are nimeni curaj şi determinare să-i bage în mă-sa…
Deci revenind la teoria matematicii, totul funcţionează după un model foarte clar şi previzibil conform Binomului lui Newton. Fiecare se combină vremelnic cîte doi – în funcţie de interesul de moment – pentru a avea majoritate şi putere mai mare faţă de un al treilea.
Deocamdată jocul cel mai inteligent îl face PNL şi Antonescu, ce preferă să stea oarecum înafara binomului şi să facă o campanie cît de cît axată pe temele de europarlamentare, în timp ce Băse şi ponta se bălăcăresc masiv pe căcaturi cu paraşute şi „brutării” care n-au nimic în comun cu europarlamentarele.
O caţă mahalagioaică de la Latrina3 care mitraliază cuvintele ca o căţea(mitralieră), se dă zilnic de ceasul morţii alături de un G(rad)at să implice în troacă PNL-ul, dar ăştia îşi văd liniştiţi în stilul propriu de o campanie cît de cît corectă.
După europarlamentare, veţi asista şi de la PNL la intrarea „pe faţă” cu tot armamentul şi muniţia sofisticată în acest război de guerilă al cărui mizăp este Preşedenţia.
Pentru asta se fac diferite combinaţii şi aranjamente care au la bază permutările.
Aţi înţeles? Nici eu, dar mai bine de atît n-am cum să-mi explic şi să vă explic!
Hai că la toamnă ne dăm corijenţa la mate şi sper să trecem de data asta, să nu rămînem iarăşi repetenţi…