IMG00020

PRECIZĂRI JUSTICATIVE

Am ajuns să am peste 750 de prieteni virtuali. Pentru mine nu-s nici mulţi, nici puţini. În cei aproximativ 6 anişori de cînd bîntui prin această societate „civilă”virtuală am avut şi alţi prieteni de care de unii m-am despărţit chiar eu, iar alţii au înţeles incompatibilitatea şi au apăsat pe butonul roşu de catapultare acţionînd ejectarea.
Am un principiu cunoscut şi recunoscut deja de foarte mulţi, chit că-s prieteni sau cunoştinţe virtuale, sau sunt chiar persoane reale în carne şi oase – vechi colegi de serviciu de pe unde viaţa mi-a purtat paşii.
Nu cred să existe măcar unul singur să poată spune despre mine altceva decît că sunt un tip dintr-o bucată, care spune „ce-are-n guşă şi-n căpuşă”, dar mai ales că nu sunt în stare să aduc laude cuiva pentru a-mi obţine avantaje. Asta aşa, ca să fiu fin…
Prin urmare de-a lungul vremii am reuşit să dobîndesc foarte mulţi prieteni adevăraţi, cum la fel de mulţi poate şi duşmani de mare calibru.
Toată bulversarea ivită astăzi odată cu arestarea „lotului Voiculescu” şi sechestrarea sediului „Antenelor” cu întreaga teavatură produsă, precum şi luarea de poziţii a multora dintre voi aici pe Facebook, m-au determinat – mai ales după ce am scris cu mare uşurinţă articolul anterior „Cotitura” ce mi-a curs pur şi simplu în buricul degetelor pe tastatură – m-au determinat zic, să-mi fac un proces de conştiinţă şi să-mi răspund sincer ce sentimente am eu în realitate şi cum mă poziţionez.
Dacă am apreciat vreodată un singur cuvînt sau mă rog, o singură poziţie a Chiorului, apoi aceea a fost cînd a grăit gîndindu-se poate la sine că „numai boul e consecvent”. Evident, prin asta ticălosul căuta să-şi justifice sieşi măcar, toate poziţiile duplicitare şi situaţiile total contrare prin care s-a plimbat în cei zece ani de dictatură.
Eu în general spun că am principii solide, de neclintit, dar am totuşi capacitatea de analiză şi tot ce văd în jurul meu caut să înţeleg şi să-mi explic, pentru că viaţa însăşi este într-o perpetuă schimbare, prin urmare trebuie să fii complet idiot s-o ţii langa cu o chestie pînă mori.
Sînt nişte percepte neschimbabile, dar acelea pot fi doar nişte jaloane morale printre care aluneci lin, dar cu volte scurte (schiorii le numesc „cristiane”) care te fac să treci printre porţi.
Pe vremea lui Ceauşescu eram fără să-mi dau prea bine seama un liberal nonconformist care nu o dată s-a pus în gură cu şefi importanţi pentru binele altora.
După „revoluţie”, încă din primele clipe am strigat şi am militat pentru revenirea la Monarhie şi după patru luni de la uciderea lui Ceauşescu m-am înscris împotriva majorităţii din familie care îl adulau pe Iliescu şi Roman, la Partidul Naţional Liberal. Am avut suficiente motivaţii.
Nu am dat din coate. Am mers la unele şedinţe, dar cînd am văzut şi simţit fripturiştii ce se înghesuiau în frunte, m-au făcut să stau în rîndul doi sau trei, să nu fiu cumva confundat cu ei.
După 2000 mi-am zis că ţara nu poate să mai rămînă pe mîna comuniştilor şi am urît din toţi porii pe Năstase şi regimul lui Ilici.
În Băsescu nu am crezut nici o miime de secundă, pentru că-mi fusese ministru şi auzisem tot felul de can-canuri cu el ( apropo, el a pus bazele mafiei drumurilor în amănunt!), tot felul de mîrşăvii şi ticăloşii, dar mi-am zis că oricum nu poate să fie mai rău cu el decît cu Năstase şi l-am votat…
A venit 2009, se ridicase Crin Antonescu şi pentru prima dată în viaţa mea am simţit că pot să am încredere într-un politician. N-a fost să fie…
Pe Băsescu l-am urît şi-l urăsc din toţi porii. Îl urăsc animalic şi aş putea să-l devorez, să-mi înfig colţii fix în carotida lui fără nici cea mai mică frică. În 2009 cînd mi-am deschis cont pe Facebook şi apoi au apărut „coperţile” am scris mare pe un carton roşu „Jos Băsescu” şi apoi l-am adăgugat pe următorul ticălos ca importanţă – Gheorghe Nichita.
Numele lui Ponta a venit în 2012 după ce a vrut să aducă UDMR în guvernare şi mai ales după semnarea actului de coabitare. Este al treilea om pe coperta mea al cărui nume e precedat de cuvîntul „Jos!”
Nu pot fi ipocrit, îi urăsc pe ipocriţi din toţi rărunchii, chiar şi pe aceia care conjunctural s-au aflat temporar de aceeaşi parte cu mine.
Am turbat de nervi şi „am făcut clăbuci” la degete scriind pe Facebook opoziţia mea în legătură cu ideea lui Crin Antonescu de înfiinţare a USL. Pînă la urmă, din respect pentru Crin şi din ură viscerală faţă de Băsescu am acceptat oarecum situaţia. Am devenit un soldat credincios al cauzei la nivel naţional, chgiar dacă la Iaşi am înfierat din răsputeri coteria dintre Fenechiu şi Nichita – ceea ce m-a determinat pe 1 aprilie 2013 să demisionez din PNL. Motive se adunaseră mai multe, dar ticăloşia lui Fenechiu m-a determinat să mă pun la adăpost de mizerie.
Am fost un soldat credincios al cauzei şi sorbeam din priviri emisiunile postului Antena3 ce devenise pentru mine un port drapel al luptei mele personale – distrugerea cu orice preţ a Chiorului şi a regimului său.
Iată însă că dintr-o dată Crin Antonescu devoalează ticăloşiile comise de Ponta şi baronii din PSD şi hotărăşte să rupă pisica. Acum înţeleg că a fost prea tîrziu momentul hotărîrii şi acum a plătit asta punîndu-şi pe masă funcţiile, dar nu şi onoarea.
Dintr-odată, „idolii” mei de la Antena3 la cererea patronului Voiculescu, şi-au întors faţa de la liberalii mei dragi către Ponta şi PSD şi au început cu tot profesionalismul lor recunoscut să-l scuipe în faţă pe Antonescu şi pe liberali pentru a-i discredita şi pentru a-i denigra în faţa opiniei publice.
Aşa ceva nu am putut să suport, iar admiraţia mea pentru oamenii ce s-au perindat pe la emisiunile de la Antena 3, s-au transformat instantaneu într-o silă atroce pe care nu mi-o mai pot înfrînge.
A fost nevoie din nou să fiu pus în faţa unor două alternative clare pentru ca să-mi provoc un proces de conştiinţă, să-mi dau seama cum mă poziţionez.
Abia acum am ajuns la concluzia că ura faţă de Băsescu şi tot ce a însemnat el e atît de puternică, încît mă simt nevoit să recunosc în oglindă că în această privinţă mă situez în mod categoric alături de jurnaliştii Antenei3 pentru că indiferent dacă Voiculescu a fost condamnat pe merit sau politic ca şi Adrian Năstase şi ca alţii (gen Fenechiu), mătrăguna asta de Kovesi nu avea voie legal să sechestreze nişte clădiri ale unei societăţi comerciale de presă care în mod clar nu sunt parte la Dosar şi nu constitue nici obiectul unui furt, ci totul s-a făcut cu evidentă şi vădită intenţie de a închide postul care luptă acum (de voie, de nevoie) cam de unul singur cu ticălosul Impostor!
Nu ştiu dacă acum în aceste momente jurnaliştii de la Antene vor înţelege că ar fi trebuit să-l susţină pe Crin Antonescu pînă în pînzele albe şi ei să fi fost cei care să demaşte minciunile şi stilul duplicitar al lui Ponta!
Deci poziţia mea clară este de solidaritate cu Antena3 în lupta cu Băsescu şi cu băsiştii şi blamarea Antenei 3 pentru atitudinea josnică de defăimare şi denigrare a lui Crin Antonescu şi a liberalilor fideli lui.
Aşa cum intuiesc, va fi preluat din mers domnul Ioan Ghişe ce va fi împins din toate puterile de Trustul Intact spre scaunul de la Cotroceni, pentru că în realitate Ponta joacă la dublu, mînă în mînă şi cu Băsescu şi contra imperiului media a lui Voiculescu.
Acum, că ştiţi cum gîndesc şi care îmi este poziţia fermă, nu aveţi de cît să rămîneţi pe lista mea doar cei care mai rezistaţi.
Eu nu dau pe nimeni afară, dar nici nu voi suferi de dorul celor care înţeleg că e mai bine să se care singuri.
Tanti Auguri a tutti!