Uite nene că şi sasul a avut dreptate când şi-a definit motto-ul guvernării! Chiar dacă el se referea la tot landul românesc, la noi la Iaşi asta se potriveşte ca untul pe pâine sau ca sulul de hârtie „higienică” pus la îndemână… Continue reading →

Aşa cum am mai spus într-un articol recent îmi doresc din tot sufletul să mă pot detaşa de evenimentele care se derulează năvalnic peste societatea românească în această perioadă şi să nu mai scriu despre nişte indivizi – foarte mulţi – care îmi sunt contemporani şi care, cu o putere nevăzută, s-au coalizat uniţi de cineva al cărui nume îl conştientizăm, dotat cu puteri malefice capabile să fi otrăvit sângele naţiei şi capabil să ne fi amărât multora viaţa. Datorită sentimentului de nedreptate ce l-am trăit în răstimp de aproximativ zece ani în urmă, ni s-au atrofiat simţurile şi ni s-au anesteziat minţile. Continue reading →

O javră pe care am găsit-o la un colţ de stradă lătrând de foame, m-a impresionat atunci şi mi-am făcut milă aducând-o în casă în speranţa că îmbăiat, pieptănat şi ajutat cu o mângâiere şi o povaţă ar putea să devină un câine credincios şi prietenos în care să mă încred şi să-mi ţină companie. Continue reading →

Mă trezesc tot mai des uitându-mă atent în jurul meu, căutând să înţeleg cum am putut ajunge în acest stadiu al pierzaniei. Continue reading →